Alina Matis
870 vizualizări 9 dec 2013

Georgia nu va deveni următoarea Ucraina, pentru că este pregătită să facă faţă presiunilor ruseşti în lunile următoare, până la semnarea Acordului de asociere şi liber schimb cu UE, a declarat luni ministrul georgian de Externe, Maia Pandjikidze, aflată într-o vizită oficială în România, la invitaţia omologului român, Titus Corlăţean. Întrebată de gândul cât de mare este, din punctul său de vedere, riscul ca Rusia să se manifeste la fel de activ în Georgia precum a făcut-o în Ucraina pentru a împiedica semnarea acordurilor europene, Pandjikidze a răspuns că Moscova a folosit deja toate instrumentele prin care putea pune presiune asupra ţării sale, iar guvernul de la Tbilisi este pregătit să se confrunte în orice moment cu astfel de presiuni.

„Din nefericire sau din fericire - nu ştiu cum să spun - Rusia a folosit deja toate instrumentele pentru a pune presiune asupra Georgiei. Suntem sub presiune încă de la obţinerea independenţei şi când 20% din teritoriul nostru este ocupat de Rusia şi două regiuni ale Georgiei sunt recunoscute ca state independente (de către Moscova - n.red.), nu poţi pune mai multă presiune asupra unei alte ţări. Nu suntem la fel de dependenţi de gazul rusesc ca alte ţări din regiune sau din Parteneriatul Estic, iar schimburile comerciale cu Rusia nu sunt atât de ridicate”, a fost replica ministrului georgian de Externe la întrebarea gândul.

Pandjikidze a adăugat că georgienii au intrat recent pe piaţa din Rusia cu produse agricole, dar în cantităţi mici. „Deci putem supravieţui, din nou, fără piaţa rusească, aşa cum am făcut-o acum câţiva ani, când am avut de-a face cu primul embargo asupra vinului şi apei minerale, în 2007”, a spus invitata lui Corlăţean.

Pandjikidze: „Suntem mereu pregătiţi să ne confruntăm cu presiuni. Sperăm că partenerii din UE ne vor susţine”

Întorcându-se la riscul iminent al unor noi presiuni, Maia Pandjikidze a subliniat că politica guvernului din care face parte este să răspundă cu mult calm, „pentru a nu permite Rusiei să ne provoace, astfel încât să escaladeze situaţia”. „Suntem mereu pregătiţi să ne confruntăm cu asemenea presiuni, pentru că, după cum am spus, au fost folosite deja toate instrumentele, dar sunt posibile încă anumite provocări, precum accelerarea instalării de sârmă ghimpată şi garduri de-a lungul liniei de ocupaţie”, a mai răspuns ministrul georgian.

Pandjikidze a adăugat că guvernul de la Tbilisi se aşteaptă să nu fie lăsat singur în lunile care urmează şi să aibă în spate susţinerea Uniunii Europene: „Nu ştiu ce se va întâmpla în lunile următoare, până să semnăm acordurile, dar poziţia noastră va fi calmă şi sperăm că partenerii noştri din UE ne vor susţine, vor veni cu declaraţii ferme şi luări de poziţie pentru a condamna activităţile ilegale de-a lungul liniei de ocupaţie”.

Corlăţean şi Pandjikidze, săptămâna trecută, la ministeriala NATO de la Bruxelles // FOTO: Ştefan Micsik/Mediafax

Corlăţean: „România îşi propune să acorde întregul sprijin pentru paşii care urmează după Vilnius”

Până la sprijinul venit de la Bruxelles, Titus Corlăţean i-a promis omologului georgian că are la Bucureşti un prieten în aceste luni atât de importante care separă Summitul de la Vilnius, la care Georgia şi Republica Moldova au parafat acordurile cu UE, până la semnarea acestor documente, prevăzută până în toamna lui 2014: „România îşi propune să acorde întregul sprijin pentru paşii care urmează după Vilnius, pentru semnarea în cursul anului viitor şi pentru progrese consistente în ceea ce priveşte regimul de liberalizare a vizelor, subiect în care Georgia a întreprins o serie de paşi extrem de importanţi”.

Totodată, a adăugat Corlăţean, ţara noastră rămâne un susţinător al Georgiei în conflictul cu Rusia. „România a fost şi este un ferm susţinător al respectării unor principii importante în dreptul internaţional – aici cu referire specială la respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Georgiei, inclusiv în ceea ce înseamnă reglementarea conflictului prelungit legat de teritorii suverane ale Georgiei”, a mai spus ministrul român de Externe.

Cine a greşit la Vilnius?

Încă de la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, care a avut loc la finele lunii trecute, liderii europeni încearcă să identifice lecţiile care pot fi învăţate, pentru a nu asista la un nou eşec anul viitor, precum cel creat de refuzul Ucrainei, în ultimul moment, de a mai semna Acordul de Asociere cu UE, pe fondul presiunilor ruseşti. Acest refuz a adus ţara condusă de preşedintele Viktor Ianukovici în pragul unei noi revoluţii.

Protest la Kiev, 8 decembrie// FOTO: Inna Sokolovskaya/AFP/Mediafax

Marea greşeală a Uniunii Europene a fost că s-a grăbit cu parafarea cu Ucraina, când nu era îndeplinit nici măcar criteriul 1 de la Copenhaga, democraţia”, a declarat vineri Dan Petre, directorul Institutului Diplomatic Român, în cadrul unei conferinţe pe tema rolului Parlamentului European în politica externă a UE. „Ucraina nu era pregătită”, a întărit Petre.

Eurodeputatul PSD/S&D Victor Boştinaru consideră şi el că vina aparţine mai ales Uniunii, dar din alt motiv: încarcerarea fostului premier Iulia Timoşenko nu trebuia să devină „un subiect obsesiv de negocieri”.

Din scaunul popularilor din Parlamentul European, lucrurile se văd diferit, iar vina nu este la Bruxelles, ci la Kiev: „Ucraina a greşit şi pentru că nu a votat în Parlament în ultimul moment o serie de prevederi”, a declarat europarlamentarul PDL-PPE, Marian-Jean Marinescu.

„Ucraina are oligarhi. Unii vor să intre în UE, alţii nu vor. Majoritatea să ştiţi că vor, pentru că au o piaţă mult mai mare în partea de Vest şi pe de altă parte scapă de presiunile de la est. Moldova nu e în aceeaşi situaţie. Moldova nu are o economie extraordinară. Dacă ne uităm la cifre, Ucraina are 31% partener comercial UE, Moldova are 54% - ce are ea, dar are 54%. Din punctul acesta de vedere, Moldova are o situaţie mai bună, pentru că nu depinde atât de Rusia”, a mai spus Marinescu, venind cu un argument similar celui adus luni de ministrul georgian de Externe.

Podgorean (MAE), despre vulnerabilităţile R. Moldova: „Nu este deloc exclus ca Rusia să se manifeste la fel de activ ca în cazul Ucrainei”

Dacă ministrul georgian de Externe declară la Bucureşti că se pregăteşte cu calm de eventuale noi presiuni, pe lângă cele existente deja, din partea Rusiei, secretarul de stat de la MAE Radu Podgorean se arată mai precaut în ceea ce priveşte Republica Moldova: „Nu putem spera la o conjunctură foarte uşoară în perioada următoare pentru Republica Moldova. Nu este deloc exclus ca Rusia să se manifeste şi în acest caz la fel de activ ca şi în cazul Ucrainei. Sigur că poate cu alte mijloace, dar se poate spune că chiar există anumite vulnerabilităţi care poate expune Republica Moldova cel puţin la fel de mult ca şi Ucraina”, a avertizat vineri Podgorean, responsabil în cadrul MAE cu analiza politică şi relaţia cu Parlamentul.

Poză de familie, Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, 28-29 noiembrie// Janek Skarzynski/AFP/Mediafax

Una dintre aceste vulnerabilităţi este numărul mare de muncitori moldoveni de pe piaţa de muncă din Rusia. „Ce poate să facă Rusia în primul rând e să îi trimită acasă pe muncitorii moldoveni. Răspunsul UE a fost sută la sută de a opri acest lucru. Aşa cum a rezistat până acum, sper, cu ajutorul Uniunii şi cu ajutorul nostru, care trebuie exprimat foarte clar că România ajută Republica Moldova, ca să poţi să le dai o speranţă”, a explicat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu.

„Republica Moldova, poate chiar diferit de Ucraina, are un conflict îngheţat, care sigur că în momentul acesta mai putem adăuga o oarece dificultate. Putem discuta despre vulnerabilităţi similare: problema accesului la resurse energetice – gaze, energie electrică”, a mai exemplificat Radu Podgorean pe subiectul vulnerabilităţilor.

Citește și: