Silviu Bănilă
153 vizualizări 22 feb 2018

Italienii merg la urne în 4 martie şi Minniti a spus că „a existat prea multă tăcere” referitor la riscul „concret” ca grupurile mafiote să ameninţe democraţia şi „libertatea de vot”, informează agenţia de presă italiană ANSA, citată de cnbc.com.

 

„Suntem într-o competiţie electorală şi... Există riscul concret ca familiile de mafioţi să condiţioneze votul liber al alegătorilor”, a spus Minniti, miercuri, în cadrul prezentării unui raport anti-mafia la Roma.

 

„Clanurile mafiote au puterea de a condiţiona activitatea instituţiilor şi a politicului”, a avertizat Minniti, membru al partidului de guvernământ democrat.

 

„Referitor la aceste probleme, nu poate exista o tăcere în campania electorală”, a spus acesta.

 

În Italia activează numeroase grupuri de crimă organizată, cea mai mare fiind mafia calabreză 'Ndrangheta, cea siciliană, Cosa Nostra şi cea din Campania, Camorra. Aceste trei organizaţii mafiote s-au implicat în cumpărarea de voturi, în anii anteriori, scrie ANSA.

 

Cumpărarea voturilor cu ajutorul mafiei a determinat anchetarea multor politicieni, care au apelat la această metodă la nivel local şi regional. În 2014, Senatul italian a adoptat o reformă privind legislaţia împotriva fenomenului de cumpărare a voturilor de către mafie. Potrivit portalului de statistică Statista, numărul celor arestaţi pentru vote-buying cu ajutorul mafiei a crescut în Italia de la 6 la 17 cazuri, între semestrul doi din 2015 şi primul semestru din 2016.

 

Conflictul dintre statul italian şi grupările de crimă organizată a fost sângeros, mai ales în secolul 20. Mulţi politicieni italieni au fost expuşi ca având legături cu mafia.

 

Numeroşi judecători, activişti, jurnalişti, poliţişti au fost asasinaţi de mafie, care face parte din cotidian în Italia - ziarele scriu frecvent despre activitatea mafiei, arestări şi crime.

 

Acuzaţiile de intervenţii în alegerile din Italia survin într-un moment în care atenţia globală s-a îndreptat către potenţiala subminare a proceselor politice în ţările democratice.

 

Ştirile privind implicarea Rusiei în alegerile electorale americane din 2016 şi posibila coliziune între campania lui Donald Trump şi Rusia încă sunt sub investigaţie. Săptămâna trecută, 13 cetăţeni ruşi şi mai multe companii au fost acuzate de implicarea în alegerile electorale. Kremlinul a negat implicarea şi a răspuns acuzaţiilor precizând că „nu există dovezi” ale implicării statului rus.

 

În Italia există şi alte organizaţii mafiote, precum „La Sacra Corona Unita”, din Puglia (sudul Italiei) şi „Stidda”, un grup sicilian care rivalizează cu Cosa Nostra.

 

 

Eurojust: „Mafia activează inclusiv în România, Franţa şi Spania”

 

Mafia reprezintă o putere economică în sine. Agenţia italiană de statistică Istat a precizat în 2017 că economia „neagră” a ţării (venituri nedeclarate şi activităţi ilegale) a produs 208 miliarde euro în 2015, echivalentul a 12,6% din PIB. Din această sumă, 17 miliarde euro au fost bani din activităţi ilicite.

 

Cele mai profitabile sectoare ale economiei ilegale în 2015 au fost traficul de droguri (11,8 miliarde euro) şi prostituţia (3,6 miliarde euro), în timp activităţile de transport şi depozitare au însumat 1,3 miliarde euro, a precizat Istat.

 

Potrivit Eurojust, agenţia de cooperare judiciară a UE, „mafia este infiltrată dincolo de Italia, în ţări precum Spania (Camorra), Olanda, România, Franţa, Germania şi Marea Britanie”.

 

Rosy Bindi, şeful comisiei anti-mafia, a declarat miercuri că grupurile mafiote au devenit mai sofisticate şi reuşesc să „spele” banii prin activităţi legale.

 

„Lupta împotriva mafiei nu mai poate fi delegată doar specialiştilor, deoarece mafioţii de astăzi ştiu mai bine ca niciodată să se infiltreze în rândurile noastre”, a declarat Bindi, pentru Corriere della Sera.

Citește și: