Sorin Bogdan
Mihai Draghici
Mircea Olteanu
16258 vizualizări 8 dec 2018

1.723 de protestatari au fost reţinuţi în timpul protestelor de astăzi din Franţa, dintre care 1.220 au fost arestaţi. Cel puţin 70 de persoane au fost rănite, dintre care şapte sunt poliţişti. Spre seară, manifestaţiile s-au liniştit. La ora 19:30 (20:30, ora României), ministrul de Interne anunţa că situaţia este sub control.

Sute de conturi de social media controlate din Rusia încearcă să amplifice protestele din Franţa, potrivit unei analize citată de publicaţia The Times

Potrivit monitorizării, încă de luna trecută, în jur de 200 de conturi de Twitter au început să schimbe peste 1.600 de mesaje pe zi despre Mişcarea ”Vestelor Galbene” din Franţa. Deşi erau controlate din Rusia, majoritatea utilizatorilor conturilor foloseau identităţi din Occident. Compania de securitate cibernetică New Knowledge arată într-un raport că mesajele se concentrau asupra violenţelor dintre manifestanţi şi Poliţie şi - nu rareori - foloseau imagini de la alte proteste.

Şi Bloomberg remarcă tentativa ruşilor de a pune paie pe foc în protestele din Paris. Jurnaliştii citează analiza organizaţiei Alliance for Securing Democracy, care afirmă că peste 600 de conturi de Twiiter cunoscute ca vectori ai mesajelor pro-Kremlin folosesc intensiv acum haştagul #GiletsJaunes. De obicei, utilizatorii respectivi preluau ştiri din presa occidentală, dar în ultima perioadă s-au concentrat pe protestele din Franţa.

O mare parte dintre ştirile despre brutalităţile Poliţiei împotriva ”Vestelor Galbene” provin din grupuri media controlate de Moscova, cum ar fi site-ul de ştiri Sputnik, canalul de televiziune RT sau agenţia de ştiri video Ruptly, care rezervă spaţii importante protestelor din Franţa. Impactul lor asupra francezilor nu poate fi estimat. Deşi au site-uri în limba franceză, nici RT şi nici Sputnik nu au prea mare audienţă, iar protestele ”Vestelor Galbene” sunt urmărite de francezi pe Facebook.

  

Ora 15:30 Două din cele 12 transportoare autoblindate pregătite de poliţişti pentru eventuale intervenţii au fost filmate îndreptându-se către zona Arcului de Triumf.

Poliţiştii nu ezită să tragă cu gloanţe de cauciuc asupra manifestanţilor şi chiar asupra jurnaliştilor, deşi aceştia poartă căşti pe care scrie mare PRESS.

Mai multe imagini cu manifestanţi loviţi de gloanţele de cauciuc şi ajutaţi să ajungă la ambulanţe au fost postate pe reţelele de socializare.

Ora 15:00 Peste 31.000 de persoane sunt în stradă în Franţa, la chemarea Mişcării ”Vestele Galbene”, cu câteva mii mai puţin faţă de sâmbăta trecută, iar manifestaţiile sunt paşnice.

 Totuşi, numai la Paris, poliţiştii au reţinut 581 de persoane, dintrre care 423 au fost arestate preventiv. 

Spre deosebire de săptămâna trecută, strategia Poliţiei s-a schimbat. Cu ajutorul gardurilor metalice şi a cordoanelor, forţele de ordine ţin cea mai mare parte a demosntranţilor pe bulevardul Champs Elysees şi nu le permit accesul spre Arcul de Triumf sau Place de la Concorde. ”Din 5 în 5 minute, câte un nor de gaze lacrimogene vine peste protestatari,” relatează corespondentul Euronews Annelise Borges. ”Aceştia se plâng că nu sunt lăsaţi să manifesteze. Premierul francez se află împreună cu o celulă de criză în sediul Ministerului de Interne şi transmite apeluri la proteste paşnice. Replica ”Vestelor Galbene” este aceeaşi din ultimele trei săptămâni: ”Macron, demisia!

 

Ora 13:00 Mai mulţi protestatari s-au îmbrâncit la Paris cu forţele de ordine la Paris, care i-au împins înapoi cu scuturile când au încercat să se apropie de Palatul Elysee, relatează Associated Press.

 Protestatarii au fost blocaţi când au încercat să mărşăluiască pe bulevardul Champs-Elysees spre palatul prezidenţial. Zona este înconjurată de un adevărat ”inel de oţel” din garduri ale Jandarmeriei, care blochează accesul. Când un grup de câteva sute de manifestanţi au pătruns pe străzile adiacente în încercarea de a evita de cordonul de Poliţie, au fost oprit cu gaze lacrimogene.

În pofida câtorva incidente violente, cei mai mulţi manifestanţi demonstrează paşnic, iar deocamdată nu există motive pentru o eventuală escaladare a violenţelor, aşa cum s-a întâmplat sâmbătă trecută. Pe străzile care duc spre zona Arcului de Triumf, Poliţia a organizat mai multe puncte de control şi percheziţionează lumea care vine la proteste.

Până la orele prânzului, autorităţile au reţinut preventiv 514 de persoane, dintre care 272 au fost luate în custodie de Poliţie.

Parisul pare sub asediu. Turnul Eiffel şi Muzeul Luvru au fost închise. Zeci de obiective turistice şi magazine, la fel. Restaurantele şi buticurile din zona Champs Elysee şi Bastilia, de asemenea, la rugămintea Poliţiei. Autorităţile locale din toate arondismentele Parisului au eliminat de pe străzi orice obiect ar putea fi folosit de manifestanţi drept proiectil. Meciurile de fotbal din Ligue 1 au fost amânate, iar târgurile de Crăciun, care adunau mii de oameni anii trecuţi sunt suspendate. Măsuri similare au fost luate în toate oraşele mari.

Peste 89.000 de poliţişti, cu care blindate şi tunuri cu apă, sunt pregătiţi să riposteze dacă manifestaţiile vor degenera din nou. Unul dintre liderii Mişcării de protest "Vestele Galbene" a fost convocat vineri la Parchetul din Paris, după ce a cerut manifestanţilor să atace sâmbătă sediul Preşedinţiei, informează site-ul cotidianului Le Figaro.

Eric Drouet, şoferul care a devenit unul dintre liderii mişcării de protest din Franţa, a scris pe Facebook mesajul: "Sâmbătă, va fi Palatul Elysée. Sâmbăta aceasta va trebui să avansăm spre Elysée".

Parchetul din Paris şi Poliţia au declanşat o anchetă pentru "provocare" şi instigare la organizarea unui "protest ilegal".

"Preşedintele a îndemnat forţele politice şi sindicale, precum şi patronatele să transmită un apel clar şi explicit la calm", a declarat miercuri Benjamin Griveaux, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Paris. "În acest moment, nu mai este vorba despre opoziţie politică, ci despre opoziţia faţă de Republică".

135.000 de persoane au participat sâmbăta trecută la protestele organizate de "Vestele Galbene", care denunţă majorarea preţurilor la carburanţi şi erodarea nivelului de trai. Cel puţin 263 de persoane au fost rănite în cursul protestelor de la Paris, iar 412 indivizi acuzaţi de implicare în violenţe au fost reţinuţi. În urma protestelor, guvernul francez a amânat cu 6 luni scumpirea carburanţilor, care trebuia aplicată de la 1 ianuarie.

Cine sunt ”Vestele Galbene”?

Mişcarea "Vestelor Galbene" a început astă vară, cu o petiţie online faţă de majorarea preţurilor la carburanţi, iniţiată o vânzătoare de produse cosmetice, Priscillia Ludosky. Petiţia a fost semnată de peste un milion de oameni, iar, pe 17 noiembrie, aproape 300.000 de persoane au blocat drumuri şi depozite de carburanţi. Demonstranţii denunţau scăderea salariilor, erodarea nivelului de trai, scăderea numărului locurilor de muncă şi diminuarea serviciilor publice în zonele rurale.

Participanţii la protestele "Vestelor Galbene" au diverse vârste sau profesii şi provin din medii diferite. Unii sunt activi din punct de vedere politic, alţii sunt apolitici. Par a fi mai puternici în zonele rurale şi la periferia oraşelor, unde creşterea preţurilor la carburanţi îi afectează pe cei care sunt nevoiţi să se deplaseze cu maşinile. Mulţi erau deja nemulţumiţi de hotărârea Guvernului de a reduce limita de viteză maximă de la 90km/h la 80km/h pe drumurile regionale.

"Mişcarea Vestelor Galbene reprezintă criza din zonele rurale, criza periferiei Franţei. Este mişcarea pompierilor, angajaţilor, profesorilor, pentru care maşina este esenţială. Sunt francezii care au fost uitaţi de guverne în ultimii 20 de ani", explică Aurélie Charillon, primarul orăşelului Prévessin-Moëns.

”Aceşti oameni se simt lăsaţi în urmă de globalizare, sunt marginalizaţi de noul model economic şi încearcă să menţină capitalul social şi cultural. Mesajul important transmis de criza Vestelor Galbene este că fiecare om spune: «Priviţi-mă, exist!»", explică sociologul Christophe Guilluy.

Emmanuel Macron a ajuns la putere în mai 2017, promiţând o economie liberă şi majorarea salariilor. A reformat piaţa muncii, învăţământul profesional, educaţia şi sistemul feroviar. Încrederea în mediul de afaceri s-a amplificat, creşterea economică a fost solidă, iar Parisul a devenit un centru tehnologic. Dar pentru mulţi oameni din afara capitalei nu prea au fost îmbunătăţiri. Şomajul a rămas la 9%, iar creşterile veniturilor nu au fost simţite. Franţa are cele mai multe taxe dintre ţările dezvoltate. Preşedintele a făcut şi greşeli. În primul buget, a înlocuit o taxă care viza persoanele bogate cu un impozit pe proprietăţi. Emmanuel Macron a ajuns să aibă reputaţia unui preşedinte al bogaţilor.

"Noi am crezut în Macron. Ne-a vândut visul că va schimba totul, iar acum ne simţim înşelaţi", afirmă Bruno Passe, un fermier pensionar din regiunea Champagne.

Citeşte şi Taxa pe curcan

Deocamdată, partidele de Opoziţie au fost la fel de surprinse de protestul ”Vestelor Galbene” şi nu au reuşit să găsească mesajul prin care să îi atragă pe oameni. "Însă în Franţa, politica este foarte dinamică, chiar şi datorită ascensiunii lui Macron. Pentru moment, oferta politică destinată mişcării de protest este zero, dar mâine, lucrurile se pot schimba rapid", subliniază Christophe Guilluy. Unii analiştii se tem că Mişcarea Vestelor Galbene "ar putea genera o altă realiniere ideologică. Ar putea aduce împreună cauze de extremă-stânga şi extremă-dreapta într-o mişcare superpopulistă care aşteaptă un lider, o persoană de genul lui Beppe Grillo, fondatorul Mişcării Cinci Stele, formaţiune care acum face parte din coaliţia guvernamentală din Italia", observă Financial Times.

Cea mai mare problemă a preşedintelui Emmanuel Macron este cum să negocieze cu o mişcare de protest care nu are lideri, pentru a evita noi proteste violente. Degenerarea violenţelor l-ar putea forţa pe Emmanuel Macron să recurgă la schimbări politice radicale şi chiar să îl înlocuiască pe premierul Edouard Philippe, subliniază FT.

 

Citește și: