Ana Borlescu - Mediafax
507 vizualizări 6 sep 2013

NSA este capabilă să decodeze principalele sisteme de criptare pe Internet, fie că e vorba de e-mail sau tranzacţii bancare, conform dezvăluirilor făcute joi de presă care riscă să aducă noi critici faţă de metodele de supraveghere ale agenţiei de informaţii americane, relatează AFP.

Alături de agenţia britanică GCHQ, Agenţia naţională de securitate (NSA) "a compromis în mare parte garanţiile date de companiile de Internet clienţilor lor cu privire la securitatea comunicaţilor", afirmă The Guardian, aflat la originea acestor dezvăluiri alături de New York Times şi ProPublica.

Cele trei jurnale se bazează pe documente furnizate de Edward Snowden, fostul consultant al NSA ale cărui dezvăluiri din luna iunie au provocat o polemică puternică în Statele Unite şi în întreaga lume cu privire la impactul asupra libertăţilor publice şi vieţii private.

În pofida promisiunilor de transparenţă ale preşedintelui Barack Obama cu privire la aceste programe, multiplicarea dezvăluirilor, inclusiv cele de joi, desenează conturul unei organizaţii foarte puternice cu capacităţi de intruziune care par nelimitate.

Comunicaţiile pe Internet sunt supuse criptării informatice automate, fie că este vorba de e-mailuri, mesaje instant, tranzacţii bancare online sau transfer de date medicale.

În cadrul unui program ultra-secret numit Bullrun, agenţia de informaţii americană poate "sparge" aceste sisteme de criptare (VPN, SSL) şi descifra ceea ce se transferă, afirmă New York Times, Guardian şi ProPublica, o organizaţie non-profit specializată în jurnalismul de investigaţie.

Conform acestor documente al căror conţinut nu este divulgat, NSA şi GCHQ au reuşit să obţină "cheile" pentru diferite sisteme de criptare datorită supercalculatoarelor şi cooperării unor companii de Internet, obţinută uneori prin intermediul ordinelor judecătoreşti.

Dezvăluirile precedente ale lui Edward Snowden au permis deja aducerea la lumină a unor programe ale agenţiei americane, precum cel de adunare a milioane de metadate telefonice (numărul de telefon, durata apelului) şi de supraveghere a Internetului (Prism).

Însă "spargerea codurilor" este misiunea principală a agenţiei, fondată în 1952, care se ocupă de interceptările electronice.

Aceasta este o prioritate, conform unui document din 2007, citat de Times "În viitor, superputerile vor fi recunoscute pe baza puterii programelor lor de analiză criptologică".

"Este preţul ce trebuie plătit pentru ca Statele Unite să păstreze un acces şi o utilizare neîngrădită a spaţiului virtual", continuă documentul.

New York Times şi ProPublica raportează că responsabili americani de informaţii le-au cerut să nu publice aceste date, temându-se că aceste dezvăluiri vor determina anumite ţinte ale programului să îşi schimbe metodele de criptare sau modul de comunicare.

"Presa nu au menţionat anumite aspecte însă au decis să publice articolul din cauza importanţei unei dezbateri publice asupra acţiunilor administraţiei, care slăbesc mijloacele cele mai puternice ce trebuie să protejeze viaţa privată a americanilor şi a tuturor", afirmă New York Times.

Solicitată de AFP, direcţia naţională de informaţii (ODNI) americană nu a făcut niciun comentariu.

Dacă această capacitate de a descifra comunicaţiile securizate poate ajuta la prevenirea atentatelor, aceasta riscă să aibă şi "consecinţe neprevăzute slăbind securitatea comunicaţiilor", mai notează cotidianul.

"Riscul atunci când se creează o poartă de acces în sisteme este de a nu fi singurii care o exploatează", explică Matthew Green, un cercetător în criptografie citat de New York Times.

"Chiar dacă NSA dispune de mai multă putere pentru a încălca viaţa noastră privată în numele securităţii cibernetice, ea face Internetul mai puţin sigur şi ne expune hackerilor, spionajului străin şi unei supravegheri ilegale", a denunţat într-un comunicat asociaţia de apărare a drepturilor civile ACLU.

Citește și: