Alina Matis
7960 vizualizări 4 iul 2012

Cercetătorii de la CERN au susţinut, miercuri, o conferinţă, pentru a anunţa unul dintre cele mai importante momente ştiinţifice ale ultimelor decenii: descoperirea aşa-numitei "particule a lui Dumnezeu", adică bosonul Higgs, care este considerat cheia pentru înţelegerea Universului.

Savanţii spun că au descuperit o nouă particulă subatomică, despre care cred că ar fi bosonul Higgs. Gradul de certitudine al descoperirii "particulei lui Dumnezeu" este de 5 sigma, adică de 99,9999%.

"Este un rezultat preliminar, dar credem că este foarte întemeiat", a declarat Joe Incandela, purtător de cuvânt al uneia dintre cele două echipe care au făcut cercetările pe marginea particulei Higgs, în timpul conferinţei din Elveţia, potrivit The Guardian.

"Am intrat într-o nouă etapă în procesul prin care oamenii înţeleg natura", a declarat directorul general al CERN, Rolf Heuer, într-un comunicat, citat de Mediafax.

"Descoperirea unei particule ale cărei caracteristici sunt compatibile cu cele ale bosonului Higgs (...) deschide drumul spre studii mai aprofundate, care vor avea nevoie de mai multe date statistice, ce vor stabili proprietăţile noii particule. Această descoperire va ridica, de altfel, voalul care acoperă şi alte mistere din Universul nostru", a adăugat Heuer.

Câteva slide-uri din timpul prezentării din Elveţia:

La seminarul ştiinţific din Elveţia a prticipat şi profesorul Peter Higgs, de la Universitatea din Edinburgh, cel care a dat numele particulei.

Fizicianul britanic a postulat, în 1964, existenţa bosonului care influenţează masa tuturor celorlalte particule din Univers. Bosonul ar îngreuna deplasarea acestor particule, ca şi cum acele particule ar fi "lipite" de câmpul lui acţiune.

Large Hadron Collider se află  într-un tunel de 27 de kilometri, la 100 de metri adâncime sub graniţa franco-elveţiană. LHC foloseşte circa 1.200 de magneţi superconductori pentru a dirija razele de protoni şi pentru a le face să circule în interiorul tunelului cu viteza luminii. În plus, în anumite regiuni ale tunelului, razele de protoni intră în coliziune cu energii enorme.

În locurile în care au loc aceste ciocniri, se află o aparatură specială, care măsoară interacţiunea razelor de protoni.

LHC s fost repornit pe 20 noiembrie 2009, la 14 luni după producerea a două pene succesive, la câteva zile de la inaugurarea oficială a acestuia, pe 10 septembrie 2008. Cea de-a doua dintre aceste pene a provocat distrugerea a 53 de magneţi. Construirea LHC a durat peste 12 ani şi a însemnat efortul combinat al 7.000 de fizicieni, precum şi investiţii totale de peste 3,7 miliarde de euro.

Citește și: