Cristina ANDREI
Andrei Ionascu
4047 vizualizări 11 iun 2017

„En Marche!", formaţiunea preşedintelui francez Emmanuel Macron a obţinut, potrivit primelor rezultatefinale, 32,32% din sufragii, fiind astfel favorit pentru ca, după turul al doilea, să formeze majoritatea parlamentară. Acesta a fost urmat de Republicani/ Uniunea Democraţilor şi Independenţilor, partidul extremist Frontul Naţional situându-se pe poziţia a treia. 

Procentul obţinut de En Marche! se traduce, potrivit sistemului electoral francez, în adjudecarea a două treimi din cele 577 de mandate la finalul celui de-al doilea scrutin, adică o majoritate clară pe care mulţi analişti o considerau imposibilă acum câteva luni. 

Cu toate că partidul Frontul Naţional a înregistrat la prezidenţiale o performanţă istorică, datorită lui Marine Le Pen care a reuşit să ajungă în confruntarea finală alături de Macron, rezultatele arată că partidul de extremă dreaptă nu va continua serie victoriilor şi la alegerile parlamentare, mai ales că în ultimele săptămâni formaţiunea a fost în centrul atenţiei publicului din cauza conflictelor interne. 

Rezultatele au demonstrat că Frontul Naţional, care şi-a adjudecat 34% din sufragii la alegerile prezindenţiale, se va situa de această dată la un procent de 13,2%, adică între 2 şi 5 mandate în Parlamentul francez, o evoluţie faţă de cele două pe care le deţine astăzi partidul extremist, dar modestă, dacă ar fi să ne raportăm la sutele pe care sperau liderii să le obţină acum ceva timp. Dacă aceste estimări se vor adeveri, acestea nu vor face decât să subestimeze impactul afirmaţiilor lui Le Pen care susţine că, de fapt, Frontul Naţional este partidul oficial de opoziţie în Franţa. 
 
Astfel, aceste alegeri legislative vor fi, probabil, încă un indicator al declinului partidelor tradiţionale de dreapta şi de stânga din Hexagon, în condiţiile în care oricum niciunul dintre ele nu a ajuns în turul doi al alegerilor prezidenţiale. Partidul Republican al fostului premier François Fillon, care încă se reface după eşecul de la prezidenţiale, este estimat că îşi va asigura în final 115 mandate, în scădere de la cele 199 pe care le deţine acum. 
 
Cât despre Partidul Socialist al fostului lider François Hollande, acesta va obţine probabil, între 22 şi 32 de scaune în Parlament, din cele 384 pe care le are în prezent. Aceste rezultate vor atrage, bineînţeles, şi consecinţe financiare, pentru că numărul de mandate din Parlament permite unui partid să acceseze, proporţional, finanţare din partea statului. 
 
Emmanuel Macron a promis, în campania electorală, reînnoirea clasei politice, drept dovadă stând şi faptul că jumătate dintre candidaţii partidului său nu au mai deţinut până acum funcţii politice. În fapt, ascensiunea mişcării lui Macron, „En Marche!" este una fără precedent pe scena politică din Franţa, întrucât partidul a reuşit să dea candidatul câştigător la prezidenţiale, iar acum este pe cale să obţină şi majoritate parlamentară, permiţându-i astfel lui Macron să-şi pună în practică mult mai simplu promisiunile electorale, cu atât mai mult cu cât se estimează că, dacă va reuşi să obţină cele mai multe mandate în Legislativ va căuta să intre într-o coaliţie cu unul dintre celelalte două formaţiuni clasate pe poziţiile secundare.

Parlamentul francez este bicameral, fiind format din Adunarea Naţională (camera inferioară), cu 577 de membri, şi Senat (camera superioară), cu 348 membri. Mandatul deputaţilor are o durată de cinci ani, iar cel al senatorilor de şase ani. Senatul reprezintă colectivităţile teritoriale ale Republicii, precum şi cetăţenii francezi rezidenţi în alte ţări.

Deputaţii din Adunarea Naţională sunt aleşi prin sistem electoral majoritar uninominal în două tururi de scrutin, alegerile desfăşurându-se în cele 577 de circumscripţii electorale din Franţa. 539 de circumscripţii se află în Franţa metropolitană, 27 sunt în departamente şi teritoriile de peste mări şi 11 sunt pentru cetăţenii francezi care trăiesc în străinătate.

Senatorii sunt aleşi de către un colegiu electoral format din peste 145.000 de persoane: deputaţi, consilieri regionali sau generali, delegaţiile consiliilor locale, membri ai Consiliului Superior al francezilor din străinătate.

Pentru alegerile legislative din Franţa, partidele sunt obligate să prezinte liste în care femeile reprezintă 50% din numărul total de candidaţi. Vârsta medie a unui candidatului este de 48,5 ani.

Electoratul francez este format din toţi cetăţenii cu vârsta de peste 18 ani, înregistraţi la secţiile de votare. Înregistrarea nu este obligatorie, dar lipsa acesteia duce la imposibilitatea de a vota. În prezent, toţi tinerii ce ajung la vârsta de 18 ani sunt înregistraţi în mod automat. Cetăţenii francezi se pot înscrie fie în locul lor de reşedinţă, fie într-un loc în care apar pe lista contribuabililor pentru impozitele locale pentru o perioadă de cel puţin 5 ani. Cei care trăiesc în străinătate se pot înregistra la consulatul responsabil pentru regiunea în care trăiesc.

În data de 11 iunie 2017, aproximativ 47 milioane de cetăţeni francezi vor putea să voteze în primul tur al alegerilor legislative. Potrivit ultimei estimări a guvernului Franţei, populaţia era de 66.991.000 de locuitori în 2016.

Candidaţii trebuie să câştige o majoritate în primul tur (şi sprijinul a 25% dintre alegătorii înregistraţi) sau o pluralitate în turul al doilea. Spre deosebire de alegerile prezidenţiale, când doar primii doi candidaţi ajung în al doilea tur de scrutin, în alegerile legislative toţi candidaţii care sunt votaţi de peste 12,5% dintre alegătorii înregistraţi ajung în turul secund. Turul al doilea al alegerilor parlamentare este programat pentru duminică, 18 iunie.

 
 

 

Citește și: