Gandul.info
Gilda Popa
21049 vizualizări 11 oct 2018

Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol a recunoscut joi, la capătul unui sinod de două zile la Istanbul, o Biserică ortodoxă independentă în Ucraina, mişcare aplaudată imediat de preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, dar care riscă să aducă mai multe tensiuni cu Moscova, potrivit RadioFreeEurope.

O întâlnire a Sinodului, prezidat de patriarhul Bartolomeu I, liderul comunităţii ortodoxe mondiale sau "primul dintre egali" al clericilor ortodocşi, a decis "să procedeze la acordarea autocefaliei Bisericii Ucrainei", a declarat unul dintre oficialii semnatari ai Declaraţiei din 11 octombrie emisă de Patriarhia din Istanbul.

Într-un comunicat difuzat la finalului Sfântului Sinod, Patriarhatul Constantinopolului a anunţat ”reînnoirea deciziei deja luate, conform căreia Patriarhia Ecumenică va proceda la acordarea autocefaliei Bisericii Ucrainei”.

Biserica Ortodoxă Rusă ameninţase iniţial că, după ce a rupt o parte dintre legăturile sale cu Patriarhatul Constantinopolului, cu care întreţine relaţii dificile, ar putea întrerupe total legăturile. "Asistăm deja la confiscarea ilegală de biserici ortodoxe în Ucraina. Credincioşii sunt în defensivă", a declarat miercuri mitropolitul Iilarion, responsabil cu diplomaţia la Patriarhia Moscovei, potrivit Reuters.

Ucraina are două biserici ortodoxe disidente faţă de Patriarhia Moscovei, între care cea a Patriarhiei Kievului. Însă acestea nu sunt recunoscute de nicio altă biserică ortodoxă din lume.

Biserica dependentă de Patriarhatul Moscovei este cea mai importantă comunitate religioasă din Ucraina, ca număr de parohii, însă în acest moment un număr în creştere de ucraineni se declară fideli Patriarhatului Kievului.

Într-un editorial pentru Bloomberg, teologul şi jurnalistul Serghei Chapnin scria miercuri că ruptura ar putea duce la o vărsare de sânge şi toate părţile implicate trebuie să acţioneze decisiv pentru a preveni un război.

De câteva secole, după căderea Imperiului Bizantin, Moscova şi-a asumat rolul de ”A Treia Romă” - o capitală politică şi religioasă care va reuni lumea ortodoxă sau cel puţin partea slavă, scrie jurnalistul. În secolul al XVII-lea, biserica rusă ”a absorbit” vecinul ucrainean.

Chiar şi după scindarea Uniunii Sovietice în 1991, cei mai mulţi enoriaşi ortodocşi din Rusia, Ucraina şi Belarus au rămas uniţi sub un singur lider spiritual, Patriarhul Moscovei.

Autorul încheie prin a spune că este foarte păcat pentru Biserica Ortodoxă Rusă că acţiunile lui Putin au provocat o asemenea prăpastie între naţiuni, care în trecut se înţelegeau. Când bisericile ruse şi ucrainene vor lua drumuri diferite, mulţi nu vor fi satisfăcuţi de rezultate. Dar dacă acest lucru va fi făcut fără pierderea de vieţi omeneşti, va reprezenta o victorie, conchide Serghei Chapnin.

 

Citește și: