12 vizualizări 6 mai 2008

Mult timp s-a considerat că această viitoare funcţie va reveni cu siguranţă fostului premier britanic, Tony Blair. Până a intervenit opoziţia discretă a Germaniei. Acum, premierul danez Anders Fogh Rasmussen pare a obţine tot mai multe voturi de încredere pentru a prelua funcţia de preşedinte al Consiliului European, fiind considerat un candidat de compromis ideal, potrivit cotidianului The Times.

Danezul este favorit în această cursă, ameninţând ambiţiile lui Bertie Ahern şi ale lui Tony Blair de a deveni primul „preşedinte al Europei”. Anders Fogh Rasmussen, premierul liberal al Danemarcei din 2001, a fost descris de premierul italian Silvio Berlusconi drept „cel mai impozant lider al Europei”. Postul creat prin Tratatul de la Lisabona va intra în vigoare la 1 ianuarie şi implică şi reprezentarea Europei în străinătate.

Blair, care a întrunit sprijinul preşedintelui francez Nicolas Sarkozy şi al lui Silvio Berlusconi, reales premier al Italiei, Blair nu beneficiază şi de sprijinul cancelarului german Angela Merkel. Premierul irlandez are şi el sprijinitorii lui, dar nu pare suficient. Până la ancheta asupra unor plăţi către Ahern din anii '90, premierul irlandez părea cea mai bună alegere, el vorbind deschis despre interesul său faţă de această poziţie, atitudine considerată riscantă în rândul oficialilor de rang înalt ai UE.

Berlinul pare să îl favorizeze pe Jean Claude-Juncker, premierul longeviv al Luxemburgului, sau pe Wolfgang Schussel, fostul cancelar austriac, în timp ce Marea Britanie va încerca să îi blocheze pe amândoi, considerându-i prea federalişti, relatează Rompres.

Deşi acesta va fi primul post important în cadrul UE numit prin votul majorităţii calificate, candidatul va trebui să fie acceptat de Germania, Franţa şi Marea Britanie, cele mai mari susţinătoare ale UE din punct de vedere financiar.

În opinia multora, Blair şi Juncker se exclud reciproc, favorizând un candidat de compromis, în persoana lui Rasmussen.

Unul dintre argumentele împotriva lui Rasmussen ar fi că Danemarca a ales să nu participe la politica UE pentru justiţie, apărare şi euro, dar el intenţionează să organizeze referendumuri pentru a anula unele dintre aceste decizii. În plus, Rasmussen va fi sprijinit şi de Jose Manuel Barroso, dacă acesta va rămâne în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene.

Citește și: