Loredana VOICULESCU
1409 vizualizări 22 ian 2012

Miniştrii de Finanţe din Zona Euro încep luni o nouă rundă de discuţii, prima din acest an, pentru stabilirea unor detalii ale măsurilor anticriză, cu speranţa că ce a fost mai greu a trecut, chiar dacă Grecia continuă să fie în pericol de faliment, scrie AFP, preluată de eubusiness.com.

AFP se întreabă însă dacă Zona Euro a depăşit cu adevărat vârful crizei, sau este vorba doar despre o perioadă de acalmie, datorită împrumuturilor de aproape 500 de miliarde de euro acordate de BCE băncilor europene, care le permit să cumpere din nou obligaţiuni suverane.

În afară de Grecia, alte subiecte ale reuniunii vor fi mecanismul permanent de stabilitate financiar pentru ţările cu probleme din zona euro, care trebuie să intre în vigoare în iulie, şi noul tratat menit să întărească disciplina bugetară, care urmează să devină funcţional în ianuarie 2013.

Întâlnirea se desfăşoară în perioada premergătoare summit-ului din 30 ianuarie al liderilor UE, remarcă presa străină.

Discuţiile vor începe la ora 13:30 GMT şi vor avea ca primă temă analiza situaţiei din Grecia, unde guvernul şi creditorii din sectorul privat nu au ajuns la o concluzie în încercarea de a stabili unele condiţii pentru a reduce datoria.

Luni seara, miniştrilor din zona euro li se vor alătura alţi 10 miniştri de finanţe din Uniunea Europeană, precum şi negociatorii Parlamentului European pentru a discuta pe tema mecanismelor financiare de salvare.

Situaţia Greciei, în atenţia miniştrilor de finanţe

Deşi analiştii avertizau că autorităţile de la Atena trebuie să încheie un acord urgent cu creditorii privaţi pentru reducerea datoriilor, înainte ca UE şi FMI să aprobe un al doilea program de salvare de 130 miliarde de dolari, sâmbătă nu s-a reuşit încheierea acordului. Reuters transmite că principalii negociatori ai creditorilor privaţi ai Greciei au plecat sâmbătă de la Atena fără un acord privind reducerea datoriilor printr-un schimb de obligaţiuni, considerat esenţial pentru evitarea unui default dezordonat al ţării, dar discuţiile continuă la nivel tehnic.

Statul elen trebuie să răscumpere obligaţiuni de 14,5 miliarde de euro până la sfârşitul lunii martie.

O echipă tehnică reprezentând creditorii privaţi a rămas în capitala elenă pentru stabilirea detaliilor acordului, iar negocierile vor continua telefonic, dar este improbabil ca acordul să fie încheiat înainte de reuniunea de luni a miniştrilor de Finanţe din zona euro, au declarat surse apropiate situaţiei.

Oficialii eleni se aşteptau ca şeful Institutului pentru Finanţe Internaţionale (IFI), Charles Dallara, care negociază în numele creditorilor, să participe şi sâmbătă la întâlniri, dar acesta a plecat la Paris.

Institutul a negat că Dallara şi consilierul său Jean Lemierre au plecat pe neaşteptate şi a precizat că aceştia aveau angajamente personale stabilite anterior.
Surse apropiate discuţiilor au declarat vineri că după mai multe runde de discuţii Grecia şi creditorii privaţi se apropie de un acord în urma căruia cei din urmă îşi vor asuma pierderi de 65%-70% de pe urma deţinerilor de obligaţiuni elene.

FMI şi UE vor să se asigure că datoriile Greciei intră pe trend sustenabil

Atenţia se îndreaptă spre reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro şi la felul în care Germania şi FMI privesc progresul discuţiilor referitoare la schimbul de obligaţiuni.

FMI şi ţările UE, în special Germania, vor să se asigure că datoriile Greciei intră pe un trend sustenabil, înainte de a aproba un nou program de susţinere în valoare de 130 de miliarde de euro, esenţial pentru evitarea intrării Greciei în incapacitate de plată, scrie Reuters.

Oficialii Fondului Monetar Internaţional insistă pentru un acord al Greciei cu creditorii privaţi care să permită reducerea ponderii datoriilor în PIB de la 160% în prezent la 120% până în 2020, aşa cum s-a convenit la summit-ul liderilor UE din octombrie anul trecut.

Fără o înţelegere cu creditorii privaţi, Grecia nu va beneficia de un al doilea plan de salvare, iar fără acest plan, ţara nu va putea face plăţile către creditori

Reacţia la decizia S&P de a reduce ratingul pentru 9 ţări

În cadrul întâlnirii de luni, miniştrii Finanţelor din zona euro vor discuta şi despre cum să răspundă la decizia agenţiei Standard&Poor's de a reduce ratingul pentru nouă ţări din zona euro, potrivit Bloomberg.

Însă, în pofida deciziei luate de către Standard&Poor's, pieţele financiare nu au reacţionat, iar state cu economii considerate fragile precum Spania şi Italia au reuşit să se împrumute în această săptămână la dobânzi în scădere puternică.
"Am încredere că euro se va comporta mai bine în 2012", a estimat în această săptămână preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care a salutat progresele realizate la nivelul Europei în privinţa a două probleme profunde, lipsa disciplinei bugetare şi a reformelor structurale.

Ce alte subiecte se vor mai discuta la Bruxelles

Alte subiecte ale reuniunii vor fi mecanismul permanent de stabilitate financiar pentru ţările cu probleme din zona euro, care trebuie să intre în vigoare în iulie, şi noul tratat menit să întărească disciplina bugetară, care urmează să devină funcţional în ianuarie 2013, scrie AFP, citat de Mediafax.

Pentru mecanismul permanent de susţinere, miniştrii trebuie să stabilească sistemul de luare a deciziilor, care ar urma să fie prin majoritate calificată pentru a se evita blocarea ajutoarelor financiare de către unul sau două state, aşa cum s-a întâmplat cu Finlanda sau Slovacia.

Totodată, miniştrii vor studia cum poate fi condiţionată acordarea de ajutoare din acest fond de ratificarea unui nou tratat care impune o "regulă de aur" referitoare la revenirea la un buget echilibrat, idee susţinută de Germania.

Ungaria a luat măsuri care "nu sunt suficiente"

În plus, miniştrii de Finanţe din zona euro au noi dureri de cap, comentează publicaţia eubusiness.com, demnitarii fiind chemaţi, de asemenea, să ia în discuţie şi situaţia Ungariei, care are nevoie de o nouă linie de finanţare din partea Fondului Monetar Internaţional.

Problema-cheie pentru miniştrii de finanţe va fi dacă să adopte poziţia comisarului european pe probleme de economie, Olli Rehn, care a condamnat modul cum guvernul de la Budapesta realizează managementul finanţelor publice ale Ungariei.

Deoarece Ungaria nu este în zona euro, Bruxelles-ul nu poate penaliza Budapesta cu sancţiunile financiare permise de noile reglementări pentru ţările care fac parte din zona euro. Singura ameninţare ce poate fi folosită este cea privind reducerea subvenţiilor UE.

Recent, un diplomat din cadrul Comisiei Europene a subliniat că măsurile anunţate de Ungaria pentru a ţine deficitul bugetar sub control "nu sunt suficiente".

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a cerut în urmă cu câteva zile guvernului ungar să ia măsuri "tangibile" pentru a demonstra că este dispus să urmeze o politică de stabilizare economică, înainte ca instituţia financiară să accepte reluarea discuţiilor pentru un nou program de finanţare, potrivit Financial Times.

Ministrul ungar al dezvoltării, Tamas Fellegi, şeful echipei de negociatori cu instituţiile financiare internaţionale, a declarat că a discutat situaţia economică din Ungaria cu FMI, precum şi unele chestiuni legate de politicile controversate ale guvernului, inclusiv despre legea care restrânge independenţa băncii centrale.

Premierul italian propune dublarea fondului de stabilitate la 1.000 de miliarde euro

Referitor la Mecanismul European de Stabilitate (ESM), care va constitui unul dintre subiectele din cadrul discuţiilor de luni de la Bruxelles ale miniştrilor de finanţe din zona euro, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, este de părere că acesta ar trebui să aibă o capacitate mai mare decât nivelul planificat de 500 de miliarde de euro, potrivit The Telegraph, care citează săptămânalul german Der Spiegel.

Mecanismul European de Stabilitate (ESM) va înlocui Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF).

La rândul său, premierul italian Mario Monti s-a pronunţat în favoarea dublării Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF) din zona euro la 1.000 de miliarde de euro, pentru crearea unui climat de încredere în moneda unică europeană. Monti consideră că încrederea care s-ar crea pe pieţele financiare prin această măsură ar permite scăderea dobânzilor obligaţiunilor suverane. Monti a făcut deja propunerea guvernului german condus de cancelarul Angela Merkel.

Draghi consideră că fondurile care mai sunt la dispoziţia EFSF după împrumuturile acordate Irlandei şi Portugaliei ar trebui puse la dispoziţia ESM, pe lângă cele 500 de miliarde de euro.

Proiectul de tratat referitor la ESM este probabil să fie aprobat de liderii UE la un summit din 30 ianuarie, au declarat săptămâna trecută oficiali din zona euro. Ratingul EFSF a fost retrogradat recent de Standard&Poor's de la nivelul maxim triplu "A" la "AA+", potrivit Mediafax.

Fondul a reuşit însă marţi să vândă obligaţiuni în valoare de 1,5 miliarde de euro, pe termen de şase luni, cu o dobândă de 0,26%. Cererea a fost de trei ori mai mare decât oferta.
Anunţul S&P referitor la retrogradarea EFSF a relansat discuţiile privind necesitatea de consolidare a acestui fond, destinat susţinerii ţărilor cu probleme financiare din zona euro.

Şeful BCE a estimat că sunt necesare contribuţii suplimentare din partea statelor cu ratinguri triplu "A", pentru ca EFSF să poată să se împrumute la aceleaşi dobânzi, chiar dacă a fost retrogradat.
EFSF poate în prezent să dea împrumuturi totale de 250 de miliarde de euro, faţă de capacitatea sa iniţială de 440 miliarde de euro.

Citește și: