Adrian Popa
1474 vizualizări 28 apr 2014

Potrivit celor doi soţi, exploatarea gazelor de şist a dus la otrăvirea apei din sol, la poluarea aerului, dar şi la îmbolnăvirea animalelor pe care Bob şi Lisa Parr le creşteau în ferma situată în apropierea locului în care se făcea exploatarea, notează Business Insider.

Plângerea împotriva Aruba a fost depusă în 2008, iar procesul a început în 2011. „Multe studii au arătat efectele adverse asupra sănătăţii celor care locuiesc în apropierea acestor sit-uri, dar aceste descoperiri nu au schimbat nimic până acum. Verdictul în acest proces, însă, schimbă regulile jocului”, a declarat avocatul soţilor Parr, pentru Ktre.com.

Compania Aruba Petroleum a fost amendată în 2011 şi 2012 pentru încălcarea normelor pentru poluarea aerului în zona în care locuia familia Parr, lucru care i-a ajutat în proces pe cei doi soţi.

Iniţial, familia a cerut daune în valoare de 9 milioane de dolari, însă acestea au fost reduse la 3 milioane. Compania petrolieră a anunţat că va face recurs.

Acest caz va stabili un precedent în SUA. Alte persoane şi organizaţii ar putea deschide acum procese împotriva companiilor care exploatează gaze de şist.

Un studiu realizat în 2013 arată că apa nu este poluată în toate zonele în care se face fracturare hidraulică. Acest lucru depinde de tehnicile şi materialele folosite, dar şi de structura geologică a locului. Un nou studiu legat de impactul asupra mediului al exploatării gazelor de şist va fi finalizat în acest an de Agenţia pentru Protecţia Mediului din SUA.

În ceea ce priveşte poluarea aerului, o cercetare din 2008 arată că, în acel an, în urma activităţilor de extragere a gazelor de şist din SUA, în aer au fost emise 49 milioane de tone de metan.

În România, Chevron a obţinut avizul pentru explorarea de gaze de şist

Compania Chevron a obţinut, la sfârşitul lunii martie, acordul de mediu pentru cel de-al patrulea perimetru deţinut în judeţul Vaslui, în baza căruia va putea face explorare pentru gazele de şist la Puieşti, Agenţia pentru Protecţia Mediului emiţând documentul după ce nu a primit nicio contestaţie la acest proiect, potrivit Mediafax.

Proteste faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist au avut loc şi în Bucureşti, Arad, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Sonda de explorare de la Puieşti va fi amplasată la 1,4 kilometri de cea mai apropiată localitate şi la 300 de metri faţă de pârâul Tutova. Suprafaţa luată în concesiune de compania petrolieră este de aproximativ două hectare.

Chevron mai deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui, obţinute în urmă cu un an, pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Siliştea - Pungeşti, Păltiniş - Băceşti şi Popeni - Găgeşti. De asemenea, compania petrolieră a obţinut, în baza acordului de mediu şi a altor avize de la alte autorităţi, şi prima autorizaţie de construire pentru amenajarea platformei pe care urmează să fie montată sonda de explorare de la Siliştea - Pungeşti. Autorizaţia a fost acordată de Consiliul Judeţean Vaslui la începutul lunii octombrie 2013, lucrările de amenajare a platformei fiind începute efectiv în 2 decembrie 2013.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste, ultimele acţiuni de acest fel desfăşurându-se în 18 martie, când zeci de localnici din Siliştea şi Armăşoaia au ieşit în stradă în încercarea de opri o coloană de autotrenuri care se îndrepta spre perimetrul deţinut de Chevron.

 

Citește și: