Cristina ANDREI
1279 vizualizări 24 iul 2016

Era vineri după-amiază, o zi în plină vacanţă de vară pentru elevii din Turcia, dar Emre, un băiat de 15 ani care studia la cel mai vechi liceu militar din Istanbul, stătea în sala de clasă, aşteptând să repete un examen pe care îl picase.

La câteva ore, pe străzile oraşului s-a dezlănţuit haosul, atunci când un grup format din ofiţeri şi generali a încercat să orchestreze o lovitură de stat. Tancurile au ajuns imediat în zona Podului Bosfor, iar avioanele au început să zboare la joasă altitudine, măturând metropola.

Mama lui Emre era îngrijorată de moarte. În acea zi, mai devreme, primise un telefon de la şcoala fiului prin care era informată că băiatul a fost invitat la o petrecere după susţinerea examenului. De atunci, însă, nu mai ştia nimic despre el.

Într-un final, la 4 dimineaţa, telefonul a sunat: „Mamă, se întâmplă lucruri rele! Mi-au luat telefonul. Ne-au obligat să purtăm uniforme şi ne-au dat arme goale. Ne-au zis să păzim şcoala", i-a spus copilul, a dezvăluit femeia pentru The Telegraph. Emre îşi aminteşte că toţi comandanţii au părăsit şcoala înainte ca el să apuce să termine apelul. La scurt timp, băiatul a fost arestat, alături de alţi 62 dintre colegii săi de la Şcoala Militară Kuleli.

Elevii, cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani, au fost obligaţi să se îmbrace în ţinută de camuflaj şi le-au fost date arme cu încărcatoarele goale, spun avocaţii care au preluat cazul. Din acea seară de vineri copiii au fost reţinuţi în închisoare fără posibilitatea de a vorbi cu părinţii lor, şi au fost acuzaţi de trădare naţională. „Copilul nostru n-a mai pus niciodată mâna pe o armă. Au fost folosiţi, au fost obligaţi să facă asta!", a declarat mama lui Emre care, alături de zeci de alţi părinţi, aştepta veşti în faţa închisorii Maltepe, de pe partea asiatică a oraşului Istanbul.

„Să sechestrezi nişte copii şi să-i obligi să-ţi îndeplinească ordinele este mai rău decât orice fel de act terorist", a mărturisit femeia în şoaptă pentru The Telegraph, în aşa fel încât paznicii închisorii să n-o poată auzi. Numele real al fiului său nu este Emre, dar aceasta s-a temut că vorbind cu presa i-ar putea face rău, în aşa fel încât a solicitat ca identitatea membrilor familiei sale să rămână ascunsă.

Alţi părinţi relatează, însă, că cei mici au fost înşelaţi şi că li s-a promis că, dacă vin la şcoală în acea seară, vor avea ocazia să întâlnească mari jucători de fotbal. Unii dintre adolescenţi le-au spus avocaţilor lor că i-au văzut pe comandanţii şcolii luând ostatici trei civili, pe care i-au bătut şi i-au legat de un copac. Atunci când au fost scoşi afară de militari un elev s-a ascuns în dulap, însă, sub ameninţarea armei, a fost obligat să participe la acţiunile care le-au fost ordonate.

Oroarea acelei nopţi a început să iasă, treptat, la iveală, mai ales datorită clipurilor filmate cu telefonul mobil de către cetăţenii care au fost martorii raidurilor aeriene asupra civililor şi a violenţelor înfăptuite de soldaţii care au împuşcat protestatari neînarmaţi, deopotrivă femei şi bărbaţi. Reacţia disproporţionată a Ankarei a alarmat însă opoziţia, dar şi pe aliaţii vestici, care se tem acum că starea de urgenţă impusă recent ar putea deveni pretextul pentru aplicarea loviturii finale faţă de democraţia din Turcia, şi aşa şubredă din cauza ultimelor evenimente.

Mai mult de 50.000 de civili aflaţi în funcţii publice, inclusiv 3.000 de judecători şi procurori, care sunt bănuiţi că l-ar susţine pe clericul Fehtullah Gulen - acuzat că s-ar afla în spatele complotului - au fost arestaţi sau suspendaţi din funcţii săptămâna trecută. Zeci de mii de profesori s-au trezit cu licenţe revocate, în vreme ce academicienilor şi profesorilor universitari le-a fost interzis să părăsească ţara.

„Există familii care nu mai ştiu nimic de copiii lor de şapte zile"

Sâmbătă dimineaţă, preşedintele Recep Erdogan a emis primul său decret după instituirea stării de urgenţă, prin care a extins durata maximă a arestului preventiv de la 4 la 30 de zile. Mai mult, peste 1.000 de şcoli private şi 1.200 de asociaţii şi fundaţii vor fi închise. În ciuda acestor măsuri drastice, administraţia turcă a negat încă de la început că decretarea stării de urgenţă va avea vreun impact asupra drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

„Această stare de urgenţă nu este un semnal de alarmă. Oamenii vor putea să circule pe străzi şi să-şi vadă de treburile lor, să-şi continue viaţa cotidiană", spunea vineri preşedintele Erdogan. Familiile şi avocaţii celor 62 de copii arestaţi se tem, însă, că în mijlocul epurărilor din sistemul judiciar şi a „setei de răzbunare" a protestatarilor care s-au declarat împotriva loviturii de stat, fiii loc ar putea avea de suferit şi le-ar putea fi negat dreptul la un proces echitabil.

„Există familii care nu mai ştiu nimic de copiii lor de şapte zile - copii de 14, 15 ani. Acesta nu este un lucru justificat, nici măcar în mijlocul stării de urgenţă", a spus Nazli Tanburaci Altac, un avocat care îi reprezintă pe trei dintre elevii de la Kuleli. Aceasta a adăugat şi că trei dintre adolescenţi au fost supuşi unei audieri în masă, alături de alţi 55 de prizonieri, toţi într-o singură sală de judecată extrem de aglomerată: „Au avut doar două, trei minute pentru a depune mărturie, iar familiile lor nu au avut voie să asiste".

Între timp, în faţa închisorii Maltepe, tatăl unui elev de 14 ani mărturiseşte disperat că nu i-a fost permis să ia legătura cu fiul lui de vinerea trecută, atunci când şi el a spus că se duce la „petrecerea" organizată de şcoală: „Fiul nostru a mers la această şcoală pentru că îl admiră pe Atatürk, fondatorul republicii turce. Nu avem nimic de a face cu organizarea lui Gulen, nu avem niciun fel de simpatie faţă de el".

„Sunt doar copii. Sunt nevinovaţi. Statul trebuie să-i separe pe cei vinovaţi de cei inocenţi", a intervenit soţia sa. Tatăl, însă, a lăsat să-i scape un hohot de râs nervos: „Cum ar putea face asta? În Turcia nu mai există acum nicio lege".

Citește și: