Iuliana Enache - Mediafax
1836 vizualizări 3 sep 2012

Tranziţia nu s-a încheiat în România şi Bulgaria, la peste 20 de ani de la înlăturarea comunismului, iar statul de drept "nu este perfect", afirmă un raport depus recent în Senatul francez.

În raportul intitulat "România şi Bulgaria: tranziţia neterminată" şi realizat în numele Comisiei pentru Afaceri Europene, senatorii Simon Sutour, Michel Billout, Bernadette Bourzai, Jean-François Humbert şi Catherine Morin-Desailly afirmă că România şi Bulgaria sunt în continuare în faza de tranziţie.

Este necesar să se ia în considerate că dictatura a scrificat două din trei generaţii actuale şi a anesteziat societatea civilă. Criza economică este o altă circumstanţă atenuantă. Dar aceste două explicaţii nu ar trebui să conducă la minimizarea dificultăţilor cu care se confruntă Bulgaria şi România în adoptarea ireversibilă a statului de drept.

Publicat la 18 iulie, raportul Comisiei Europene este foarte negativ pentru România şi doar puţin mai binevoitor pentru Bulgaria, se arată în raport.

Tranziţia este departe de a se fi încheiat în România şi avansează lent în Bulgaria, adaugă textul. Acesta subliniază, de asemenea, că legăturile istorice dintre Franţa şi cele două ţări nu trebuie să împiedice luciditatea şi îndemnă la vigilenţă, pentru binele României şi Bulgariei, dar şi pentru cel al UE.

În plus, raportul atrage atenţia asupra faptului că există dificultăţi în România şi Bulgaria cu privire la folosirea fondurilor europene.

Fondurile structurale şi cele de coeziune sunt destinate stimulării recuperării întârzierii faţă de celelalte state dar, prin amploarea lor, ele pot avea un impact economic important cu condiţia să poată fi accesate şi absorbite rapid de actorii economici.

Acestea ar fi trebuit să permită o creştere cu 9 puncte a PIB-ului Bulgariei dacă ar fi fost utilizate integral până în 2015 şi o reducere a şomajului cu 15 la sută. În România, aceste fonduri ar fi putut reprezenta în fiecare an 3,8 la sută din PIB.

În schimb, lansarea unor programe operaţionale a fost dificilă în cele două ţări în absenţa experienţei şi mai ales a unor capacităţi administrative şi juridice adecvate. Astfel, proiectele au început în Bulgaria abia în 2009. În ceea ce priveşte accesarea lor, în ianuarie 2012, procentul era de 15 la sută în România şi 19 la sută în Bulgaria. Acesta este cel mai scăzut nivel din UE.

Dificila absorbţie a fondurilor europene ilustrează dificultăţile cu care se confruntă Bulgaria şi România şi reamintesc că, în reconstruirea unui stat, totul merge mână în mână: pentru că nu s-a încheiat reforma statului de drept şi mecanismele administrative şi judiciare nu sunt fiabile, fondurile sunt prost absorbite, iar fondurile fiind prost absorbite, nu produc efectele aşteptate.

În cadrul minisiunii lor, raportorii au avut întrevederi cu miniştrii pentru Afaceri Europene din cele două ţări, care s-au arătat perfect conştienţi de problemă şi motivaţi să o rezolve.

Raportul se referă, de asemenea, şi la demersul celor două ţări pentru aderarea la Schengen.

Ezitările Guvernului francez pecedent cu privire la extinderea spaţiului Schengen şi mai ales propunerea acestuia de reformare a unor reglementări aplicabile spaţiului Schengen şi, în special, reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne în circumstanţe excepţionale, înfiinţarea unui mecanism de evaluare şi supraveghere destinat controlării modului în care este aplicat aquis-ul Schengen şi instaurarea unei clauze de salvagardare în materie de vize, au determinat România şi Bulgaria să considere că aliatul lor francez acţionează împotriva intereselor lor. Totuşi, adaugă raportul, în prezent, odată cu schimbarea guvernării, poziţia Franţei a evoluat şi se va reveni la vechile alianţe.

Citește și: