Alina Matis
5339 vizualizări 13 mai 2015

Cu un număr record de aproximativ 1.800 de imigranţi morţi în Marea Mediterană de la începutul anului şi un milion de persoane aşteptând pe coastele Libiei să pornească spre Malta sau Italia, Comisia Europeană a anunţat, miercuri, controversatul plan menit să reformeze sistemul de imigraţie la nivel european, care s-a dovedit depăşit de afluxul de imigranţi din ultima perioadă.

Noua agendă europeană în materie de migraţie – care nu este un act legislativ, ci doar punctul din care se porneşte la negocieri cu statele membre, deci ne putem aştepta ca forma finală să fie mai slabă – are ca punct central conceptul de distribuire uniformă a responsabilităţii pentru imigranţii care ajung pe ţărmurile europene şi care se califică pentru azil. Cu alte cuvinte, nu doar Grecia, Malta, Italia trebuie să gestioneze acest aflux şi nu doar Germania, Italia şi Franţa trebuie să acorde azil acestor oameni, ci toate statele membre trebuie să contribuie, pentru că este vorba despre o problemă a Uniunii Europene în general. Există două tipuri de cote: împărţirea unui număr de 20.000 de refugiaţi din centre din nordul Africii şi Orientul Mijlociu care aşteaptă azil în Europa şi împărţirea proporţională a numărului de imigranţi care ajung în Europa şi solicită azil (cei care vin cu bărcile pe Mediterană, de exemplu).  În total, România ar urma să ia, în baza acestui plan, 657 (3,29%, procentul ar putea creşte dacă nu sunt luate UK şi Irlanda în calcul) din cei 20.000 de refugiaţi din centrele din afara UE şi 3,75% din totalul imigranţilor care ajung în UE şi se califică pentru azil.

Propunerea legislativă pe baza acestei agende va fi făcută publică în două săptămâni.

Tabelul de mai jos se referă la imigranţii care sunt în centrele de refugiaţi din afara Europei. Cotele de mai jos nu sunt obligatorii pentru statele membre:

Imaginea de mai jos se referă la cei care ajung în Europa şi solicită azil. Cotele de mai jos ar urma să fie obligatorii, iar Comisia spune că va înainta o cifră, dincolo de procente, până la sfârşitul lunii:

„Pierderile tragice de vieţi din Mediterană ne-au şocat pe toţi în Europa. Cetăţenii noştri se aşteaptă ca statele membre şi instituţiile europene să acţioneze în aşa fel încât să nu mai permită ca această tragedie să continue”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă, vicepreşedinta Federica Mogherini, a vorbit despre faptul că „toate statele membre poartă răspunderea pentru migraţie şi toate statele membre sunt chemate acum să contribuie la rezolvarea acestei probleme istorice”.

Plan pentru toate statele. Cu trei excepţii

Cu toate că principala idee a acestui plan este ca toate statele membre să îşi asume răspunderea pentru ajutarea refugiaţilor din nordul Africii şi a celor din Orientul MIjlociu, precum şi a imigranţilor salvaţi din Mediterană, nu toate statele vor lua parte. Regatul Unit şi Irlanda şi-au negociat în Tratatul de la Amsterdam să poată decide dacă iau parte la asemenea acţiuni, în vreme ce Danemarca a obţinut în acelaşi tratat aşa-numita posibilitate de „opt-out”, prin care a decis a priori să nu fie vizată de legislaţie în domeniul azilului.

„N-am nicio problemă dacă anumite state membre şi-au făcut aranjamente pentru a nu lua parte (la asemenea acţiuni, n.red.”, a replicat Frans Timmermans în conferinţa de presă de la Bruxelles, întrebat fiind ce le-ar transmite guvernelor din UK, Irlanda şi Danemarca, în condiţiile în care Comisia insistă pe principiul că problema imigraţiei este a întregii Uniuni, nu doar a statelor de la graniţa de sud. Dincolo de acest răspuns diplomatic, Timmermans nu a ratat ocazia, pe parcursul conferinţei de presă, de a lansa săgeţi către Londra, al cărei ministru pentru Imigraţie, Theresa May, s-a exprimat, miercuri, în termeni foarte critici faţă de acest plan, despre care spune că nu va face decât să agraveze situaţia din Mediterană şi să atragă şi mai mulţi imigranţi în Europa. „Ce mai mare cadou pe care li-l putem face populiştilor şi extremiştilor care se pronunţă împotriva imigraţiei este să permitem ca un sistem defectuos să rămână aşa”, a spus Timmermans. Unul dintre cele mai mari eşecuri la acest capitol este că Uniunea Europeană s-a dovedit a fi incapabilă să îi trimită înapoi pe cei care nu s-au calificat criteriilor pentru acordarea de azil.

Şi alte state care nu au prevederi negociate în tratatele europene, precum Ungaria şi Polonia, şi-au exprimat deja opoziţia faţă de sistemul de cote. Cât despre România, nu există în acest moment o poziţie oficială de ţară (există o consultare în curs între mai multe ministere şi instituţii), însă, dacă interviul pe care premierul Victor Ponta l-a acordat Al Jazeera în contextul turneului său în Golf poate fi privit drept un indicator al poziţiei noastre, putem să ne aşteptăm să primim şi noi câteva sute de azilanţi în următoarea perioadă.

Comisia vrea activarea unui sistem de urgenţă. Efectul: nu mai e nevoie de Parlament şi nici de unanimitate în Consiliu

Negocierile pe agenda europeană în materie de migraţie vor începe oficial luni, când miniştrii de Externe şi ai Apărării din UE vor veni la Bruxelles pentru discuţii pe acest subiect. Conform calendarului Comisiei, aceste negocieri se vor încheia cu Consiliul European din 26 iunie. Un detaliu foarte important este că executivul european vrea să activeze o procedură de urgenţă, graţie articolului 78.3 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene care îi permite să impună sistemul de cote printr-o legiferare rapidă, ocolind Parlamentul European şi având doar o majoritate calificată în Consiliu (deci fără unanimitat), justificând că afluxul de imigranţi din sudul Europei este situaţie de urgenţă.

„Vor fi critici, dar este inacceptabil să tăcem în continuare când vine vorba despre ce se întâmplă cu aceşti oameni odată ce sunt salvaţi din Mediterană”, a mai spus vicepreşedintele CE, Frans Timmermans.

„Ştirea de azi este că Uniunea Europeană este dispusă să îşi asume responsabiliatea la nivel european”, a spus Mogherini, vorbind despre situaţia excepţională în care ne aflăm. Rugată să clarifice dacă va exista şi o operaţiune militară în Libia ca parte a componentei de contracarare a traficului de persoane, Înaltul Reprezentant al UE a punctat că este exclusă o astfel de operaţiune şi că singura misiune va fi una navală. De asemenea, Mogherini a vorbit şi despre nevoia de a merge şi către cauzele problemei, respectiv situaţia de instabilitate şi conflict din ţările din care vin aceşti imigranţi ilegali, în special Libia.

„În spiritul unei mai bune solidarităţi, suntem hotărâţi să implementăm o abordare exhaustivă care va îmbunătăţi semnificativ gestionarea migraţiei în Europa”, a spus şi comisarul pentru Migraţie şi Afaceri Interne, Dimitris Avramopoulos.

Iată principalele idei ale planului anunţat miercuri de Comisia Europeană (măsurile imediate din plan):

- transferarea unui număr de 20.000 de refugiaţi (persoane care se află în tabere de refugiaţi din afara UE şi aşteaptă să fie primiţi în UE) în toate statele membre UE, în funcţie de nişte cote care nu sunt obligatorii

- redistribuirea imigranţilor care ajung în UE şi cer azil, în funcţie de nişte cote care sunt obligatorii

- cotele fiecărei ţări se stabilesc în funcţie de mai multe criterii: populaţia ţării membre, PIB, rata şomajului, numărul de aplicanţi de azil, numărul azilanţilor care se află deja acolo

- un buget de 50 de milioane de euro pentru relocarea imigranţilor

- triplarea capacităţilor şi a activelor pentru operaţiunile Frontex din Marea Mediterană – Triton şi Poseidon – din 2015 şi 2016

- activarea sistemului de urgenţă prevăzut la articolul 78, alineatul 3 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene, pentru a face posibilă redistribuirea solicitanţilor de azil în toată Uniunea

- mobilizarea unei sume suplimentare de 60 de milioane de euro din fonduri de urgenţă pentru statele cele mai afectate de această criză

- operaţiuni în Mediterană pentru capturarea ambarcaţiunilor

Context:

Peste 620.000 de persoane au cerut, în 2014, azil în Uniunea Europeană, un număr record, care este aşteptat să fie şi mai mare în 2015. Mai bine de 200.000 de cereri au fost făcute în Germania, statul care ia cei mai mulţi refugiaţi. Peste 60.000 de cereri au fost făcute şi în Franţa şi tot atâtea în Italia. În România au ajuns circa 1.500 de astfel de cereri, conform Eurostat. Pentru a înţelege diferenţa la nivel european dintre statele membre, trebuie spus că patru ţări din UE, respectiv Germania, Italia, Suedia şi Franţa, au primit 72% din cererile de azil din 2014.

gândul a acoperit pe larg acest subiect într-un interviu recent acordat în exclusivitate de Prabha Sankaranarayan, preşedinta Organizaşiei Internaţionale Mediators Beyond Borders, cu o bogată experienţă în Africa. Puteţi citi interviul AICI sau îl puteţi urmări în videoul de mai jos:

Corespondenţă Gândul din Bruxelles

Pentru comentarii, mă găsiţi pe Facebook - Alina Matiş şi pe Twitter - @alinamatis

Citește și: