Mihai Draghici
Valentin Vidu - Mediafax
11870 vizualizări 25 mai 2014

REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Europa şi-a votat parlamentarii în urma unui scrutin considerat a fi de rang secund pentru cetăţenii din ţările membre UE. Începute joi, în Marea Britanie şi Olanda, euroalegerile s-au încheiat duminică, când alte 21 de state din UE, inclusiv România, şi-au ales la urne candidaţii care să-i reprezinte la Bruxelles. Potrivit primelor estimări, viitorul Parlament European va fi dominat de Conservatorii din cadrul Partidului Popular European (PPE), clasat pe primul loc după alegerile europene, cu 211 mandate, urmaţi de socialişti cu 193 de mandate. Eurofobii ar constitui al treilea grup, liberalii cu 74 de eurodeputaţi al patrulea, urmaţi de Verzi (58) şi stânga radicală (47).

Pe 25 mai, Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Republica Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria au organizat alegeri europarlamentare, la câteva zile distanţă de Marea Britanie şi Olanda, care şi-au chemat cetăţenii la urne joi, ori de Irlanda, care a votat vineri. În vreme ce Cehia şi-a ales eurodeputaţii pe parcursul a două zile - vineri şi sâmbătă, cetăţenii din Letonia, Malta şi Slovacia au votat sâmbătă.

În 2014, rata participării în alegerile europene a fost de 43,11% la nivelul UE, potrivit estimărilor publicate de către Parlamentul European (PE). Este vorba despre o rată a participării care a rămas stabilă în raport cu cea din 2009, când a atins cel mai slab nivel istoric, de 43%.

UPDATE 00.42 Coaliţia de centru-dreapta aflată la putere în Portugalia a fost învinsă categoric duminică de opoziţia socialistă, în alegerile europene, un lucru care traduce o respingere puternică a politicii sale de austeritate, potrivit rezultatelor aproape definitive, relatează AFP.

PS se clasează primul, obţinând 31,6% din sufragii (faţă de 26,58% în 2009), potrivit rezultatelor parţiale înregistrate în 95% din circumscripţii, comunicate de către Ministerul de Interne.

UPDATE 23.42 Platforma Civică (PO), partidul de centru-dreapta de la putere al premierului Donald Tusk, a obţinut victoria în alegeri cu 32,8% din voturi şi 19 deputaţi, în faţa Partidului Dreptăţii şi Justiţiei (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski, care a obţinut 31,8% din voturi (19 deputaţi), potrivit acestui sondaj realizat de institutul Ipsos.

Partidul Social-Democrat (SLD) s-a clasat pe locul al treilea (9,6% din voturi, cinci deputaţi), în faţa KNP şi aliatului PO, Partidul Ţărănesc (7,0% şi patru deputaţi).

Rata participării la vot este de 22,7%, potrivit institutului Ipsos. Polonia trimite 51 de aleşi în Parlamentul European.

UPDATE 23.34 Partidul Popular Danez, o formaţiune antiimigraţie, se clasează pe primul loc în Danemarca, cu 23% din voturile exprimate, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne, difuzat duminică seara de către televiziunea publică DR, relatează AFP. Acest sondaj acordă formaţiunii trei din cele 13 mandate de care va dispune Danemarca în Parlamentul European (PE), în faţa socialiştilor (la putere), care ar obţine 20,2% din sufragii.

UPDATE 23.14 Candidatul conservatorilor europeni la preşedinţia Comisiei Europene (CE), luxemburghezul Jean-Claude Juncker, a revendicat duminică victoria taberei sale în alegerile europene, pe contul de Twitter, relatează AFP. "Partidul Popular European (PPE) este pe cale să câştige alegerile europene. Şi revendică, deci, preşedinţia Comisiei Europene", a scris Juncker.

UPDATE 21.04 Formaţiunea ultranaţionalistă şi xenofobă Frontul Naţional se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Franţa, cu 25%, conform sondajelor de tip exit-poll difuzate de Le Monde. Conform sondajelor efectuate de institutele Ipsos/Steria, pe locul al doilea se situează partidul de centru-dreapta Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP, de opoziţie), cu 20,3 %. Alianţa Partidul Socialist - Partidul Radical de Stânga (PS-PRS) este creditată cu 14,7 %; Uniunea Democraţilor şi Independenţilor (UDI) şi Mişcarea Democrată (Modem) au obţinut, împreună, 10 %.

UPDATE 19.24 Conservatorii din CDU/CSU, conduşi de cancelarul Angela Merkel, sunt pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Germania, arată sondaje de tip exit-poll. Alianţa CDU/CSU este creditată cu 36% din voturi (faţă de 37,9% în 2009), iar social-democraţii (SPD), cu 27,5%, faţă de 20,8% în 2009. Noul partid antieuro AFD, înfiinţat în 2013, a obţinut 6,5%.

UPDATE 19.20 Partidul de extremă-stânga Syriza are un uşor avans faţă de formaţiunea Noua Democraţie (ND, dreapta), a premierului Antonis Samaras, conform sondajelor de tip exit-poll efectuate în cadrul scrutinului europarlamentar din Grecia. Syriza, condusă de Alexis Tsipras, a obţinut între 26% şi 30% din voturi, iar ND, între 23% şi 27%, conform sondajelor de opinie.

UPDATE 18.20 Creştin-democraţii sunt câştigătorii euroalegerilor în Austria. Partidul de centru-dreapta OVP (creştin-democrat) se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Austria, cu 27,9 la sută, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, informează AFP. Partidul Libertăţii (FPÖ, extremă-dreapta) este pe locul al treilea, cu 19,9% din voturi, faţă de 12,7% în 2009. Social-democraţii (SPÖ) au obţinut 23,9%, conform estimărilor realizate de agenţia de ştiri APA. Verzii au obţinut 14,2% la europarlamentare, cu 4% mai mult decât în 2009.


375 de milioane de oameni sunt aşteptaţi la urne pentru a-i vota pe cei 751 de membri ai Parlamentului European. În ciuda mizei, rata de participare la scrutinul europarlamentar este foarte scăzută în statele central şi est-europene, cetăţenii preponderent eurofili având tendinţa de a considera euroalegerile un eveniment de rang secund, fără mare importanţă în viaţa de zi cu zi. "Dacă participarea depăşeşte nivelul de 20%, nu va fi o dramă", declara duminică premierul Poloniei, Donald Tusk, afirmând că  "ar fi rău ca Polonia să fie lanterna roşie" la capitolul lipsei de participare la vot. Afirmaţia a venit în contextul în care, în urmă cu cinci ani, prezenţa la urne în Polonia a fost de 25%.

În Europa Centrală, în 2009, absenteismul a fost de 67%, faţă de 48% în Europa de Vest, iar acum datele ar putea fi asemănătoare, Slovacia deţinând recordul absolut. Conform unor estimări neoficiale publicate de cotidianul SME, doar între 13% şi 15% dintre slovaci au mers la vot sâmbătă, faţă de 19,64% în 2009 şi de 16,97% în 2004. "Rata scăzută de participare se explică şi prin faptul că tematica Uniunii Europene nu polarizează societatea", afirmă Martin Slosiarik, analist la Institutul de sondare a opiniei publice Focus, citat de Mediafax.

Opinia nu este singulară, Tomas Lebeda, analist politic ceh, explicând la rândul său dezinteresul conaţionalilor săi pentru acest scrutin considerat de rang secund: "Politicile europene sunt percepute ca fiind mai îndepărtate comparativ cu cele naţionale".

În România, una dintre cele 21 de ţări care a votat duminică, sondajele prefigurau o rată de participare la vot de circa 30%, faţă de 27% în 2009. Aici, primele secţii de votare s-au deschis la ora 7.00. La fel s-a întâmplat în alte două state ale UE, Grecia şi Lituania.

Potrivit primelor estimări privind prezenţa la vot, în Franţa, până la ora 12.00 se prezentaseră la secţiile de votare 15,7% din cetăţenii cu drept de vot, cu aproape două procente mai mult decât în 2009.

În Italia, prezenţa la vot era de 16,5 %, potrivit Comisiei electorală centrală de la Roma, citată de publicaţia La Stampa. În anul 2009, la aceeaşi oră, prezenţa la vot a fost de 17,8%.

În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii cu drept de vot din Ungaria, până la ora 12.00 (ora României) au votat 11,53% dintre persoanele cu drept de vot, cu două procente mai puţin decât la alegerile europarlamentare desfăsurate în 2004 şi 2009.

Prezenţa la vot în Bulgaria, în scrutinul europarlamentar, era, la ora 10.00, de 5,51 %, anunţa Comisia Electorală Centrală de la Sofia, citată de site-ul Novinite.com.

 

 

Citește și: