Alina Matis
15817 vizualizări 1 dec 2014

După procesarea a  98% din voturile exprimate în cadrul alegerilor legislative din Republica Moldova, rezultatele scrutinului sunt următoarele: PSRM - 20,95%, PLDM - 19.75%, PCRM - 17.83%, PDM - 15.94% şi PL - 9.45%. În acest moment, luându-se în calcul şi redistribuirea votului, PLDM, PDM şi PL, adică cele trei partide considerate proeuropene, au împreună 55 de mandate, minimul necesar pentru o coaliţie fiind de 51 (din totalul de 101).

Liderul PLDM, Vlad Filat, şi cel al PL, Mihai Ghimpu, au anunţat, luni, că vor să formeze o coaliţie împreună cu PDM, pentru a asigura în continuare o guvernare cu orientare proeuropeană. Deocamdată, deci, celelalte două scenarii posibile, respectiv o mare coaliţie PDLM, PD şi PCRM sau o alianţă PSRM, PCRM şi PD, trec în plan secund. Cel mai important pentru Republica Moldova, însă, este ca negocierile să nu dureze mult şi noul guvern să se formeze cât mai repede. În caz contrar, există riscul creării de instabilitate politică şi socială, care să dubleze tensiuni deja existente în societate privind eventualii agitatori şi anumite „comploturi” de destabilizare a ţării. 

 

 

Rata de participare înregistrată la închiderea secţiilor de votare (ora 21:00) a fost de 55.86%, mai puţin decât în 2010, când 63,30% din alegători s-au prezentat la urne. Prezenţa mai mică poate fi explicată în primul rând prin dezamăgirea electoratului faţă de guvernarea proeuropeană.

Pe scurt, câteva concluzii despre rezultatul alegerilor din R. Moldova:

- PSRM (partid naţionalist, cu orientare rusească şi antiromânească) a câştigat pe fondul scăderii record a Partidului Comunist, condus de Voronin. Astfel, Igor Dodon a ştiut să capitalizeze mesajul confuz al lui Voronin din ultima parte a campaniei, când, încercând să culeagă voturi din mai multe direcţii, s-a arătat în acelaşi timp proeuropean şi pentru integrarea în Uniunea Vamală. De asemenea, PCRM nu a avut suficiente resurse, banii Moscovei ducându-se către Patria şi PSRM. A doua cauză a scorului surprinzător al PSRM este excluderea, în ultimul moment, a Partidului Patria, pe motiv că ar fi primit finanţare ilegală de la Moscova pentru campania electorală. Astfel, electoratul lui Renato Usatîi a migrat către formaţiunea lui Igor Dodon.

- În ciuda progreselor din ultimii ani pentru integrarea europeană, inclusiv liberalizarea vizelor şi Acordul de Asociere, partidele proeuropene tot nu reuşesc să câştige teren. Astfel, dacă adunăm voturile PSRM, PCRM şi PCR şi, de cealaltă parte, pe cele ale PLDM, PDM şi PL, observăm că electoratul care susţine apropierea de UE şi cel care vrea o legătură mai strânsă cu Rusia rămân constante. Politicienii partidelor proeuropene - împreună cu liderii de la Bucureşti - prezintă păstrarea electoratului drept o victorie a orientării către Vest, o interpretare prea optimistă însă.

- Şi harta ideologică a R. Moldova este constantă, ţara rămânând divizată între nordul rusofon şi centrul filoeuropean, (cu excepţia unei fâşii în sud-est), după cum o arată şi harta Unimedia.info de mai jos:

- În cazul în care PLDM, PDM şi PL formează, într-adevăr, o nouă alianţă proeuropeană, ei vor guverna cu o opoziţie reanimată de voturile primite de PSRM. Printre problemele cu care se vor confrunta se numără un posibil referendum, în 2015. Mai exact, Socialiştii vor să propună un scrutin privind aderarea ţării la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan şi pentru denunţarea Acordului de asociere cu UE.

PSRM şi PCRM, două surprize

Igor Dodon, fost membru al Partidului Comunist, actual lider al Partidului Socialiştilor, a adus surpriza alegerilor legislative, reuşind să fie pe primul loc, cu toate că a pierdut câteva procente pe parcursul nopţii.

„Pentru toţi a fost o surpriză că PSRM a avut un scor atât de bun”, a comentat pentru gândul Victor Juc, vicedirectorul Institutului de cercetări juridice şi politice al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Din punctul lui de vedere, există mai multe explicaţii care au dus la rezultatul PSRM: „majoritatea oamenilor, mai ales nordul, consideră necesară restabilirea relaţiei cu Federaţia Rusă pentru comerţul cu fructe şi legume”, spune Juc. De asemenea, electoratul Partidului Patria a migrat către PSRM odată cu excluderea formaţiunii lui Renato Usatîi. În al treilea rând, crede expertul, guvernarea proeuropeană a fost penalizată pentru că aşteptările oamenilor au fost mai mari decât performanţele politicienilor de la putere. Prezenţa la vot mai mică decât în 2010 este încă o dovadă a deziluziei electoratului.

O altă surpriză, însă dintr-un punct diferit de vedere, a fost scorul modest al PCRM. „PCRM a început să se poziţioneze pe un spectru multivectorial - şi integrarea europeană, şi Uniunea Vamală”, ne-a mai spus Victor Juc.

„După semnarea Acordului de Asociere, Voronin a continuat să fie critic, dar la modul ”dacă tot îl avem, îl mai renegociem pe alocuri, dar mergem înainte”. Cum ar veni: viţelul blînd suge la două vaci – aşa e proverbul la Chişinău. Astfel, Voronin a lăsat liber culoarul pro-rus”, a explicat pentru gândul politologul Cristian Ghinea, director al Centrului Român pentru Politici Europene. Pe acest culoar, şi-au făcut loc Renato Usatîi şi Igor Dodon.

Ghinea aminteşte că, în sondaje, PSRM abia atingea pragul electoral de 6%: „Cu Usatîi în cursă, văzut ca marea surpriză, probabil că Dodon ar fi rămas pe afară, pentru că pro-ruşii ar fi preferat un vot pentru Usatîi decât să rişte cu Dodon, care putea să nu intre în Parlament. Cu Usatîi eliminat, Dodon a devenit principalul steag al fidelilor Rusiei”.

„Bolovanul s-a rupt”

„Surpriza Dodon a venit pe fondul unei surprize majore de sens opus: bolovanul s-a spart. PCRM a obţinut (pe cifrele din 87% din secţii) doar 17,9%. Astfel, deşi PSRM e pe primul loc, de fapt, dacă adunăm la scorul PCRM cele două partide obţin exact 39%, cât avea PCRM singur în 2010”, ne-a mai explicat Cristian Ghinea. Cu alte cuvinte, taberele pro-Vest şi pro-Est nu s-au schimbat aproape deloc din 2010 încoace, o constanţă remarcabilă dacă ne gândim câte s-au schimbat din 2010 până astăzi”.

Un alt motiv pentru rezultatul sub aşteptări al PCRM îl reprezintă crearea unui partid clonă, Partidul Comunist Reformator, PCR. Cum numele şi simbolurile celor două partide sunt similare, iar PCR era listat cu multe poziţii deasupra PCRM-ului lui Voronin pe buletinul de vot, Victor Juc crede că mulţi alegători le-au confundat.

„Dimensiunile votului nu se schimbă din perspectivă geopolitică – proeuropenii obţin o majoritate la limită – însă în interiorul taberei pro-est avem o dinamică diferită”, spune Cristian Ghinea. „Radicalii se impun şi îi bagă în colţ pe oportunişti. Voronin s-a văzut concurat exact în punctele sale puternice tradiţional: ideologia (Antifa), banii (Usatîi) şi pupatul mîinii la Moscova (Dodon). Pentru fiecare dintre aceste caracteristici, publicul său avea alternative mai bune în afara PCRM. Voronin a pierdut tineretul şi segmentul dinamic al populaţiei. În mod ironic, riscăm să ajungem să-l regretăm pe bătrîn: aşa comunist şi instabil cum era, putea controla inclusiv tineretul pro-rus prin bani, convingere sau ameninţări. Acest tineret care nu îşi simte locul în Europa şi care găseşte în proiectele imperiale ale Rusiei un mijloc de a ieşi din ratare, se va radicaliza, liber de vechii tovarăşi”, a continuat directorul CRPE.

Lecţii pentru coaliţia proeuropeană

Constanţa electorală a coaliţiei proeuropene are două laturi. Pe de-o parte, trebuie remarcat că, în ciuda unor progrese importante, cele trei formaţiuni tot nu au câştigat teren, principala cauză fiind, după cum relata şi gândul de la Bălţi, înainte de semnarea Acordului de Asociere, proasta comunicare cu oamenii şi, în sens opus, propaganda eficientă a comuniştilor. Totuşi, constanţa electorală poate fi privită şi în contextul scandalurilor în care a fost implicată coaliţia. Privit din acest punct de vedere, rezultatul este un semn bun pentru cele trei partide, care nu au pierdut din voturi.

„Această coaliţie va trebui să înveţe lecţia guvernării precedente”, spune Victor Juc. Prima lecţie trebuie să fie „strategia transferării de la macronivel la micronivel”. „Nu e suficient să spui că ai semnat Acordul de Asociere. Oamenii sunt interesaţi de ce se întâmplă pe plan local. Situaţia coaliţiei nu e de invidiat”, adaugă vicedirectorul Institutului de cercetări juridice şi politice al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Din punctul lui de vedere, această abordare macro a progreselor guvernării a fost „cea mai mare greşeală”.

Şi viceministrul de Externe din R. Moldova, Iulian Groza, ne-a vorbit luni despre această greşeală: „Sunt multe lecţii de învăţat”, a comentat Iulian Groza pentru gândul, cu referire la rezultatul votului, pe care, trebuie spus, îl consideră foarte bun pentru proeuropeni. Printre lecţiile despre care ne-a vorbit viceministrul moldovean se numără şi îmbunătăţirea comunicării cu cetăţenii, care să vadă mai bine beneficiile apropierii de Uniunea Europeană pentru viaţa lor de zi cu zi. „Dacă privim situaţia mai în ansamblu campania PSRM, cu sprijin din afară şi folosindu-se de imaginea lui Vladimir Putin, ne face să fim şi mai mobilizaţi”, a adăugat Groza.

Întrebat de ce harta rămâne aceeaşi de la un scrutin la altul, iar proeuropenii nu reuşesc să se impună în raioanele din nord, dominate de comunişti, Groza a explicat că principalele cauze ale acestei constanţe sunt tensiunile puternice din regiune (influenţa războiului din Ucraina i-a făcut pe basarabenii din nordul ţării mai sceptici în a susţine îndepărtarea de Rusia), cele aproximativ 25 de procente de vorbitori de rusă din R. Moldova şi eficienţa propagandei mass-mediei ruseşti cu privire la avantajele aderării la Uniunea Vamală.

„În pofida acestor provocări de natură externă şi internă, totuşi, Republica Moldova a rezistat şi cetăţenii au reuşit să simtă probabil şi nişte valori europene, în condiţiile în care 300.000 dintre ei au călătorit fără vize în spaţiul european”, ne-a mai spus Iulian Groza.

SURSA: Unimedia.info

Dodon: „Veţi avea o opoziţie puternică”

Liderul PSRM, Igor Dodon, a pus, luni, sub semnul întrebării legalitatea alegerilor, acuzând că mulţi moldoveni din diaspora (a se citi Rusia) nu au putut să voteze. De asemenea, Dodon i-a avertizat pe proeuropeni că vor avea „o opoziţie puternică” şi i-a invitat pe comunişti să facă front comun împotriva Puterii: „Veţi avea o opoziţie puternică. La primele şedinţe ale Parlamentului, vom înainta trei întrebări: anularea Acordului de Asociere cu UE, organizarea unui referendum şi soluţionarea problemelor economico-sociale. Suntem gata să discutăm cu PCRM despre o eventuală coaliţie dacă vor fi de acord cu aceste condiţii”, a informat Dodon, citat de Unimedia.

 

 

Reacţiile de la Bucureşti

Oficialul din MAE moldovean citeşte rezultatul alegerilor în aceeaşi cheie în care au citit-o şi liderii partidelor proeuropene, respectiv că este o victorie a orientării vestice şi o reconfirmare a sprijinului popular pentru această strategie naţională. La fel au interpretat şi oficialii români rezultatul alegerilor legislative.

Astfel, preşedintele Traian Băsescu ne-a informat azi cu privire la „satisfacţia” cu care a primit vestea „victori” partidelor proeuropene de la Chişinău: „Şeful statului salută victoria partidelor parlamentare proeuropene din Republica Moldova, Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat şi Partidul Liberal, şi se bucură pentru cetăţenii Republicii Moldova”.

La rândul lui, preşedintele ales, Klaus Iohannis, care a fost vineri la Chişinău, a felicitat partidele proeuropene pentru „victorie” şi a transmis că are „multe motive de satisfacţie” cu privire la rezultatul alegerilor: „Întâi de toate, m-am bucurat să văd că alegerile s-au desfăşurat în linişte şi cu respectarea deplină a standardelor democratice în materie. Cel mai important motiv de satisfacţie provine însă din rezultatele care se prefigurează. Ele confirmă anticiparea noastră despre faptul că majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova îşi doreşte o continuare accelerată a parcursului european al ţării lor”, a spus Klaus Iohannis, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook. „Din punctul meu de vedere, rezultatul alegerilor este limpede: electoratul îşi doreşte un guvern reformist, decis sa continue efortul de modernizare în sens european a Republicii Moldova”, a adăugat preşedintele ales, care le-a transmis cetăţenilor moldoveni că „România le-a înţeles aşteptările şi mesajul şi că le va fi mereu alături”.

În fine, şi ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, aflat, luni, la Chişinău, unde s-a întâlnit inclusiv cu preşedintele Timofti şi cu premierul Leancă, a salutat faptul că alegerile au indicat o opţiune majoritar europeană, care va trebui, în mod firesc, să fie reflectată în formarea şi programul noului guvern, conform unui comunicat MAE. 

Care sunt diferenţele dintre cele trei partide proeuropene

În limbajul mediatic, PLDM, PDM şi PL sunt reunite sub umbrela sintagmei de partide proeuropene. Totuşi, între ele există anumite diferenţe, mai ales în ceea ce priveşte relaţia cu Rusia şi cu NATO, ne-a explicat Victor Juc.

Astfel, PLDM (condus de Vlad Filat) este un partid de centru-dreapta, cu o ideologie conservatoare, membru observator în familia Popularilor Europeni. Susţine integrarea europeană şi o relaţie apropiată cu NATO, fără a renunţa la neutralitatea statală. De asemenea, PLDM susţine păstrarea unei relaţii bune cu Federaţia Rusă.

PDM (condus de Marian Lupu) are o orientare de centru-stânga, social-democrată, fiind membru observator în familia Socialiştilor Europeni. Susţine integrarea europeană, dar şi neutralitatea R. Moldova, ceea ce înseamnă că vrea relaţii minimale cu NATO. Cât despre raportarea la Federaţia Rusă, PDM vrea un parteneriat strategic cu Moscova.

PL (condus de Mihai Ghimpu), membru observator în familia Liberalilor Europeni, ALDE, vrea atât integrare europeană, cât şi în Alianţa Nord-Atlantică şi relaţii minimale cu Rusia. Ghimpu s-a pronunţat deseori pentru unirea cu România, cu toate că a admis că, în acest moment, ea nu este posibilă.

Citește și: