Mihai Draghici - Mediafax
Alina Matis
15542 vizualizări 16 apr 2015

"Puterile non-nucleare care vor găzdui elemente antirachetă au devenit obiective prioritare ale reacţiei militare a Rusiei", atrage atenţia Valeri Gherasimov, potrivit Wall Street Journal, explicând că sistemele antibalistice care vor fi montate în România şi Polonia reprezintă o ameninţare pentru ţara sa.

UPDATE 18:50 Reacţia premierului Victor Ponta: Primul-ministru a postat pe Twitter o reacţie la mesajul venit din Rusia: „Resping categoric ameninţările şi criticile formulate de diverşi oficiali ai Federaţiei Ruse! Nu ne intimidează şi nu ne schimbă strategia!”

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a confirmat că planurile Statelor Unite de a instala sisteme antirachetã în ţări europene continuă să fie o sursă de "preocupare gravă" pentru Rusia.

"Programul american de apărare antirachetă rămâne o sursă de preocupare gravă. Considerăm aceste acţiuni parte a unui proiect global de a crea riscuri pentru forţele strategice ruse, perturbând echilibrul strategic şi securitatea la nivel regional", a afirmat Lavrov, citat de site-ul agenţiei Sputnik.

"Puterile non-nucleare care vor găzdui elemente antirachetă au devenit obiective prioritare ale reacţiei militare a Rusiei", atrage atenţia Valeri Gherasimov, potrivit Wall Street Journal, explicând că sistemele antibalistice care vor fi montate în România şi Bulgaria reprezintă o ameninţare pentru ţara sa.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a confirmat că planurile Statelor Unite de a instala sisteme antirachetã în ţări europene continuă să fie o sursă de "preocupare gravă" pentru Rusia. "Programul american de apărare antirachetă rămâne o sursă de preocupare gravă. Considerăm aceste acţiuni parte a unui proiect global de a crea riscuri pentru forţele strategice ruse, perturbând echilibrul strategic şi securitatea la nivel regional", a afirmat Lavrov, citat de site-ul agenţiei Sputnik.

"Previziunile noastre privind sistemul global american de apărare antirachetă se adeveresc. Putem confirma că implementarea arhitecturii americane de apărare antibalistică reprezintă o ameninţare la adresa stabilităţii strategice", a spus, la rândul său, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, notând, în cursul unei conferinţe pentru securitate desfăşurate la Moscova, că scutul antirachetă NATO continuă să se extindă, în pofida acordului nuclear de principiu dintre marile puteri şi Iran. "Este evident că ameninţarea rachetelor iraniene, folosită ca pretext de SUA şi de alte ţări membre NATO, a fost o cacealma. În pofida unor decizii substanţiale în negocierile pe tema programului nuclear iranian, nu îşi face nimeni iluzii privind revizuirea planurilor antirachetă ale Statelor Unite şi NATO", a explicat Şoigu. "Ţările NATO încearcă activ să ocupe spaţiu geopolitic, sporind consistent potenţialul militar în Europa de Est, apropiindu-se de frontierele Rusiei", a insistat Şoigu.

Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al armatei ruse, a amintit că numărul exerciţiilor militare efectuate de NATO s-a dublat în ultimul an, apropiindu-se de frontierele Rusiei.

La sfârşitul lunii martie, ambasadorul rus în Danemarca, Mihail Vanin, declara că Rusia va considera ţinte legitime toate ţările care vor găzdui instalaţii antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a explicat atunci că sistemul antirachetă NATO este pur defensiv şi nu are nimic de-a face cu Rusia.

Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.

Reacţia NATO după ameninţarea de săptămâna trecută

În urmă cu o săptămână, purtătorul de cuvânt al Ministerului Rus de Externe, Aleksandr Lukaşevici, spunea că planurile Alianţei Nord-Atlantice de a suplimenta capacităţile militare din România sunt "conflictuale" şi că Bucureştiul "sacrifică stabilitatea regională" "de dragul strategilor" din alte părţi ale lumii.

"Practic, este vorba de o transformare etapizată a acestei ţări într-un pivot de susţinere pentru NATO şi SUA aproape de frontierele Rusiei. Noi am comentat în mod repetat măsurile luate de state membre NATO, observând atitudinea conflictuală şi evidenţiind caracterul inadecvat şi redundant, atât din punct de vedere militar, cât şi financiar", a spus Lukaşevici, citat de agenţia Sputnik.

În opinia oficialului rus, România sacrifică securitatea regională prin decizia de suplimentare a efectivelor NATO. "Există tendinţa de a concluziona că actualele autorităţi din România, de dragul creşterii importanţei în ochii strategilor din alte părţi ale lumii, sunt dispuse să sacrifice menţinerea stabilităţii în regiunea Mării Negre pentru raţiuni tactice", a spus Lukaşevici.

Într-o reacţie remisă ziarului gândul, Carmen Romero, adjunctul purtătorului de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice, a catalogat comentariile lui Lukaşevici drept „declaraţii provocatoare care sunt nefondate şi inadecvate şi care nu contribuie la stabilitatea în Europa”.

„Prin actele sale de agresiune din Ucraina, Rusia a încălcat legislaţia internaţională şi angajamentele asumate sub actul fondator NATO-Rusia. NATO este o alianţă defensivă şi va continua să acţioneze în conformitate cu angajamentele sale din actul fondator”, a transmis Alianţa.

„Ca răspuns la acţiunile agresive ale Rusiei din Ucraina, ne-am consolidat prezenţa militară pe flancul estic al alianţei noastre. Această prezenţă este una rotaţională şi mult sub orice ar putea trece drept forţe combatante consistente. Toate măsurile noastre sunt defensive, proporţionale şi în conformitate cu angajamentele noastre internaţionale”, a mai spus Romero.

În ce constă sistemul antirachetă

Departamentul american al Apărării a anunţat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui "scut antirachetă" NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

Citește și: