Marius Oncu
124 vizualizări 21 nov 2013

Grecii trebuie să facă noi sacrificii şi să adopte reformele structurale pe care le-au promis, întrucât mulţi miniştri de Finanţe din Eurogroup, organizaţie în care sunt reprezentate statele zonei euro, încep să-şi piardă răbdarea, a declarat preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem.

Guvernul elen trebuie să adopte reformele necesare pentru a creşte competitivitatea ţării şi pentru a atrage investiţii, a afirmat Dijsselbloem, potrivit cotidianului To Vima. Şeful Eurogroup a notat că Atena are încă multe de făcut şi s-a arătat îngijorat de lipsa progreselor, notează cotidianul elen.

Troica creditorilor internaţionali - formată din reprezentanţi ai Comisiei Europeane, FMI şi Băncii Centrale Europeane - a părăsit Atena şi a anunţat că va reveni la începutul lunii decembrie pentru a relua o evaluare în cadrul de acordului de împrumut pentru Grecia. Evaluarea a început în septembrie, dar a fost întârziată din cauza unor dispute referitoare la măsuri de austeritate între experţii troicii şi autorităţile elene.

Într-un comunicat, troica a afirmat că au fost obţinute "progrese", dar că sunt necesare noi discuţii, în timp ce un oficial de la Bruxelles a declarat că nu există încă un acord cu guvernul grec asupra tuturor aspectelor bugetului.

Ministrul de Finanţe elene, Yannis Stournaras, a transmis joi Parlamentului proiectul de buget pentru anul următor.

Planul bugetar prevede o creştere economică de 0,6% anul următor, după şase ani de contracţie a PIB, şi reducerea ratei şomajului la 24,5%.

Executivul vrea să menţină datoria la 320 de miliarde de euro anul următor, reprezentând 174,8% din PIB, potrivit cotidianului To Vima. Guvernul anticipează că va înregistra în acest an un surplus bugetar primar, fără costul serviciului datoriei, de 812 milioane de euro, urmat de un surplus de 3 miliarde de euro anul următor.

Grecia a adoptat măsuri severe de austeritate pentru a obţine de la statele zonei euro şi FMI două pachete de împrumuturi, însumând 240 de miliarde de euro, începând din 2010. Statul elen s-a aflat aproape de colaps financiar, dipă ce îndatorarea ridicată a făcut imposibilă finanţarea ţării de pe piaţa internaţională la dobânzi sustenabile.

Citește și: