141 vizualizări 3 dec 2010

Câtă vreme "inamicul public numărul unu" al SUA din ultimele zile - australianul Julian Assange- este încă de negăsit, Washingtonul a trecut la "suprimarea" de pe internet a siteului WikiLeaks. În noaptea de joi spre vineri, o companie din California (Everydns) care găzduia adresa WikiLeaks.org, a închis-o.

Motivul oficial ivocat de Everydns au fost atacurile informatice la care a fost supus WikiLeaks în ultimele zile, care ar fi de natură să afecteze grav 300.000 de alţi clienţi ai săi. Aceste atacuri de tip DDOS ("blocarea distribuită a serviciului") constau, cel mai adesea, în blocarea computerului-ţintă cu o "saturare" de cereri de comunicare externe, astfel încât siteul nu mai poate să răspundă traficului de internet real.

În realitate, cu greu s-ar putea crede că a fost numai o "coincidenţă" faptul că decizia firmei americane survine unei declaraţii tranşante a lui Joe Lieberman, preşedintele comisiei pentru Securitatea Internă din Senatul SUA. El le-a cerut tuturor organizaţiilor (firme sau ONG-uri) din SUA care susţin siteul să "încheie imediat relaţia" cu acesta.

Acum câteva zile, şi Amazon.com a încetat să mai găzdui pagini ale siteului "inamic" al SUA pe serverele sale. Într-o postare pe blog, un oficial al companiei a spus că decizia nu are legătură cu presiuni ale autorităţilor americane.

"O privatizare a cenzurii"

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a calificat decizia Everydns drept un exemplu de "privatizare a cenzurii" şi o "problemă foarte serioasă", dar care nu va descuraja continuarea dezvăluirilor compromiţătoare.
"Aceste atacuri nu vor opri misiunea noastră, dar ar trebui să fie un semnal de alarmă privind dominia legii în Statele Unite", a declarat Assange, vineri dimineaţă, potrivit cotidianul britanic The Guardian.

WikiLeaks, accesibil pe servere din Elveţia şi Germania

Suprimarea adresei DNS (o succesiune de cifre prin care se "traduce" numele compus din litere al unui site) din SUA, nu a însemnat, automat, şi disparişia completă a WikiLeaks de pe internet. El a fost numai lipsit de terminaţia ".org" cu care este cunoscut cel mai bine în lume.

O primă încercare de a muta conţinutul siteului a fost Wikileaks.ch, dar siteul nu a funcţionat imediat. Există însă şi o "versiune germană" wikileaks.dd19.de, tot cu conţinut din cel dispărut de pe siteul californian.

Comisia Europeană, îngrijorată de atacurile asupra WikiLeaks

Cu toate că, oficial, liderii europeni au condamnat "dezvăluirile iresponsabile", Comisia European a avut, joi, şi o poziţie de exprimare a îngrijorării vizavi de practici care ar putea submina siguranţa internetului,
Comisarul pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstom a propus recunoaşterea ca infracţiuni, la nivel european, a creării, distribuirii şi folosirii oricăror programe informatice precum cele "care au fost aparent folosite contra WikiLeaks".

Pe blogul său, Malmstrom a scris: "Am văzut cum ţări ca Estonia şi Lituania au fost victimele unor astfel de atacuri. De data aceasta a fost WikiLeaks. Data viitoare, ar putea fi bursa de la Stockholm, o centrală nucleară sau un dosar sensibil al unui pacient dintr-un spital".

Comisarul a evitat acuzarea Washingtonului, spunând - într-o conferinţă de presă în care i s-au cerut clarificări ale postării de pe blog - că "nu poate judeca cine a atacat WikiLeaks". "Ar fi foarte dificil de dovedit că un stat a comis atacul", a precizat Malmstrom.

Citește și: