Alina Matis
Mihaela STOICA
3313 vizualizări 27 aug 2014

„NATO va trimite pentru prima dată forţe în baze noi din estul Europei”. Aşa începe un articol în care The Guardian prezintă, miercuri, un interviu cu şeful NATO, Anders Fogh Rasmussen. După luni de tensiuni în interiorul Alianţei între Polonia+ţările baltice (+România, insistă guvernul de la Bucureşti) şi granzii NATO privind crearea unor baze permanente NATO în statele est-europene menite să liniştească orice gând agresiv al ruşilor, Rasmussen a sugerat, cu o săptămână înainte de summitul din Ţara Galilor, că există pe masă un mare compromis: vor exista noi capabilităţi în flancul estic, care vor arăta şi opera asemenea unor baze permanente, doar că nu se vor numi aşa.

„Răspunsul scurt (la întrebarea dacă vor fi forţe permanente, n.red.) este da. Pentru a preveni eventuale neînţelegeri, folosesc construcţia 'pentru cât timp e nevoie'. Aliaţii noştri estici vor fi satisfăcuţi când vor vedea cum arată Planul de Acţiune”, a explicat Anders Fogh Rasmussen, într-un interviu pentru The Guardian. Cu alte cuvinte, bazele nu vor fi permanente, ci pentru cât timp va fi nevoie, o posibilă soluţie de a-i mulţumi şi pe estici, dar şi pe cei care au rezervări în a încălca unul din tratatele fundamentale ale Alianţei. De asemenea, se va merge tot pe ideea de rotaţii, aşa cum vor marile puteri ale NATO, chiar dacă, în noua formulă, se va creşte frecvenţa acestor rotaţii.

Noile capabilităţi NATO vor lua forma mult-discutatului Plan de Acţiune (Readiness Action Plan - despre care gândul a scris recent AICI). Planul de Acţiune va completa o forţă de intervenţie rapidă deja existentă a NATO, NATO Response Force.

„Vom adopta ceea ce numim un plan de acţiune promptă menit să ne dea capacitatea de a acţiona rapid în acest mediu de securitate complet nou din Europa. Avem deja ceva numit NATO Response Force, al cărei scop este de a fi capabilă să fie desfăşurată rapid când este necesar. Acum intenţia noastră este de a dezvolta ceea ce eu aş numi un vârf de suliţă", a spus secretarul general, citat de The Guardian. Pentru a putea avea asemenea capabilităţi în flancul estic, a explicat el, trebuie să ai unde să le ţii, respectiv nişte baze. „Ideea de bază este că veţi vedea un NATO mai prezent în est”, a spus Rasmussen, un mesaj transmis mai degrabă pentru urechile Aliaţilor care s-au simţit expuşi în faţa Rusiei.

Potrivit unor surse citate de The Guardian, în anunţul oficial de la Cardiff nu va fi menţionat termenul "baze permanente", pentru a acomoda opoziţia unor ţări, printre care Franţa, Italia sau  Spania, care nu sunt de acord cu ideea de a stârni şi mai mult Rusia.

„Ideea este ca orice potenţial agresor să ştie că dacă se gândeşte măcar la un atac împotriva unui aliat NATO, vor găsi în acel stat nu numai soldaţi din acea ţară, ci şi trupe NATO”, a punctat Rasmussen.

"Trebuie să vedem realitatea: Rusia nu mai consideră NATO un partener", a mai spus el.

Rasmussen nu a dezvăluit numele ţărilor care vor găzdui numele bazelor. România, Polonia şi ţările baltice au cerut ca NATO să-şi mute efectivele din Vestul Europei în Est, după ce ameninţarea Rusiei a devenit explicită în urma crizei din Ucraina. Este posibil ca oraşul polonez Szczecin va fi centrul de comandă al noilor forţe militare NATO

Prim-ministrul Victor Ponta a declarat recent că reprezentanţii României la Summitul NATO ce va avea loc în Ţara Galilor în 4-5 septembrie vor solicita Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord instalarea unei baze militare permanente în ţara noastră. “Este unul din obiectivele fundamentale ale Summitului din Ţara Galilor”, a declarat Victor Ponta.

Secretarul general NATO a adăugat că Ucraina trebuie "modernizată" cu forţe armate şi trebuie ajutată să facă faţă ameninţărilor venite din partea Rusiei. Potrivit acestuia, există dovezi clare din "rapoarte multiple" că Rusia destabilizează estul Ucrainei "printr-o combinaţie sofisticata de război convenţional şi operaţiuni de informare, dar mai ales de dezinformare". "E nevoie de mult mai mult în afară de NATO pentru a contracara un astfel de război hibrid", a opinat el.

 

 

gândul relata recent, după ce a participat la mai multe întâlniri cu oficiali NATO, că răspunsul Alianţei la cererea Esticilor privind bazele militare permanente ar putea fi folosirea capabilităţilor actuale în noul Plan de Acţiune. Dincolo de aceasta, o altă dezbatere este nota de plată pentru aceste manevre, în contextul în care există deja tensiuni în interiorul NATO legate de disproporţionalitatea contribuţiilor membrilor. Aşa numita „centură a uleiului de măsline”, formată din Italia, Portugalia, Spania sau Grecia, nu are absolut niciun interes să finanţeze repoziţionarea în Est, pentru că pentru aceste state ameninţarea Rusiei este un lucru prea distant. Ele vor să ştie dacă SUA sunt cu ei sau nu şi asta este tot ce contează. De aceea este posibil ca, în cazul cel mai probabil în care nu se va ajunge la un consens la acest summit, în ce priveşte sporirea şi permanentizarea măsurilor de reasigurare pe flancul estic, lucrurile să se rezolve pe baza unor tratate bilaterale cu SUA sau cu alte puteri aliate. Citiţi întregul articol AICI.

QUIZ:

1. Când a fost fondată NATO?

2. Câte ţări membre are NATO?

3. Cine sunt liderii NATO?

4. Unde este sediul NATO?

5. Când a aderat România la NATO?

Citește și: