6116 vizualizări 1 sep 2011

Astronomii au descoperit o stea primitivă, care nu ar trebui să existe potrivit teoriilor actuale acceptate de specialişti, pentru că se situează într-o "zonă interzisă" din punct de vedere al compoziţiei, potrivit unui studiu publicat în revista Nature, transmite AFP.

Situată în constelaţia Leului, steaua, mai mică decât Soarele nostru, este formată aproape în totalitate din hidrogen şi heliu, cu o cantitate extrem de mică de elemente chimice mai grele pe care astronomii le numesc "metale".

"O teorie larg admisă prevede că stelele precum aceasta, cu o masă redusă şi cantităţi extrem de mici de metale, nu ar trebui să existe", a explicat Elisabetta Caffau, de la Universitatea din Heidelberg, Germania, şi Observatorul din Paris, principalul autor al studiului.

"A fost o surpriză să descoperim, pentru prima dată, o stea situată în această «zonă interzisă»", a adăugat aceasta, evocând necesitatea de a "revizui anumite modele de formare a stelelor".

Potrivit specialiştilor, numai elementele chimice cele mai uşoare - hidrogen şi heliu - au apărut la puţin timp după Big Bang, la fel ca şi urme de litiu.

Celelalte elemente - inclusiv oxigenul, carbonul şi fierul - s-au format mai târziu în inimile stelelor şi au fost diseminate apoi în timpul exploziilor acestora, fiecare generaţie de stele îmbogăţindu-se astfel cu elemente create de precedenta. Proporţia metalelor într-o stea indică, astfel, vârsta acesteia.

Steaua care contrazice această teorie ar putea avea peste 13 miliarde de ani.

Ea este "foarte primitivă". "Poate fi vorba de una dintre cele mai vechi stele descoperite vreodată", potrivit lui Lorenzo Monaco, de la Observatorul austral european din Chile, unde au fost realizate observaţiile astronomice, graţie VLT (Very Large Telescope).

Descoperită în haloul care înconjoară galaxia noastră, această mică stea, ce are o masă cu 20% mai mică decât cea a Soarelui nostru şi conţine de 20.000 de ori mai puţine "metale", nu ar fi trebuit să poată să se formeze în absenţa carbonului şi oxigenului, care au funcţia de a răci norul gazos iniţial, ce se încălzeşte pe măsură ce se comprimă.

"Cu cât gazul este mai cald, cu atât presiunea creşte", fapt care poate împiedica distrugerea norului, a explicat Piercarlo Bonifacio, de la Observatorul din Paris. Pentru a-şi continua compresia, "este necesar un mecanism prin care gazul să se răcească", precum cel furnizat de oxigenul şi carbonul capabile să evacueze căldura sub forma razelor.

O altă surpriză a fost faptul că această stea primitivă conţine, în perioada formării ei, un nivel de litiu de 50 de ori mai scăzut decât cel existent în univers. Potrivit astronomilor, pentru ca acesta să dispară, materiile din care este formată steaua ar fi trebuit să se încălzească până la 2 milioane de grade.

Ana Obretin, ana.obretin@mediafax.ro

Citește și: