Victor Rotariu
13691 vizualizări 12 sep 2011

Sunt semnale din ce în ce mai clare că Germania s-ar putea pregăti se renunţe la susţinerea necondiţionată a Greciei, mai ales pe fondul neliniştii investitorilor privind capacitatea statului elen de a-şi plăti datoria, scrie Bloomberg.

Randamentele cerute de bănci pentru a împrumuta Grecia la o maturitate de doi ani au ajuns, pentru prima dată, la 60% pe an, iar investitorii sunt din ce în ce mai siguri că falimentul statului elen este doar o problemă de timp. Soluţiile propuse pentru a rezolva problema elenă sunt dintre cele mai diverse. Cea care stă însă pe buzele investitorilor este scoaterea Greciei din eurozonă, urmată de asumarea unui faliment "controlat".

"Ieşirea Greciei din zona euro nu este o soluţie"

"Sunt şanse semnificative ca acest lucru (intrarea Greciei în incapacitate de plată, n.r.) să se întâmple. Ieşirea ei din zona euro nu este însă o soluţie, la fel cum eventuale renunţare a Germaniei la euro este de domeniul absurdului", a declarat pentru gândul Matei Păun, managing partner BAC Investment.

În ceea ce priveşte efectele negative ale acestei situaţii asupra României, Păun spune că ele se resimt şi "în discuţiile cu diverşi oameni de afaceri", pe care le are în calitate de consultant, dar şi la nivel global, respectiv la nivelul încrederii investitorilor străini asupra României.

Citeşte şi: Germania pregăteşte "Planul B" de susţinere a băncilor dacă Grecia intră în faliment. Ce spun oficialii de la Atena

Citeşte şi: O NOUĂ RECESIUNE ECONOMICĂ. Nouriel Roubini spune că "furtuna perfectă" e mai aproape decât credea, ROMÂNIA are încă impresia că ECONOMIA "DUDUIE" în 2012

După doi ani în care în care s-a luptat din toate puterile pentru a menţine în limite de siguranţă criza regională a datoriilor suverane, în care a avut cea mai mare contribuţie, în bani, în pachetele de salvare financiară a statelor cu probleme, cancelarul german Angela Merkel pare a fi început pregătirile pentru ceea ce investitorii susţin că este falimentul sigur al Greciei, scrie Bloomberg.

"În piaţă există sentimentul că Germania s-ar pregăti pentru a face faţă falimentului Greciei", a declarat Jacques Cailloux, economistul-şef al Royal Bank of Scotland pe zona Europei, într-un interviu. "Se instalează oboseala. Germania ar putea fi primul stat care face aceşti paşi, dar s-ar putea şi alte state să se pregătească pentru acest lucru", a adăugat el.

În timp ce presa germană publică articole în care sunt citate surse care susţin că la Berlin se pune problema impunerii Greciei să reintroducă drahma, respectiv să părăsească zona euro, la marcă, la Atena situaţia este din ce în ce mai tensionată.

Dacă Grecia renunţă la euro şi se întoarce la drahmă situaţia nu va fi mai bună, ci mai rea, explică Păun. "Bun. Renunţă la euro. Şi? Datoria tot în euro rămâne. Asta înseamnă că ea va fi mai greu de plătit în drahme, pentru că moneda naţională va fi depreciată. Mai mult decât atât, întreaga Grecie va sărăci. Gândiţi-vă că depozitele populaţiei vor fi schimbate din euro în drahme iar drahma este apoi depreciată", ne-a declarat el.

"Problema grecească" a tras euro în jos faţă de dolar, deşi SUA ar putea fi în pragul unei noi recesiuni

Sursă: BCE

Finanţele de la Atena trag semnalul de alarmă: statul rămâne fără bani în octombrie

Marea problemă a Greciei pare a fi acum convingerea populaţiei că fără austeritate falimentul este sigur. În timp ce guvernul de la Atena anunţă noi măsuri pentru a face rost de bani, cea mai recentă este impozitarea mai drastică a anumitor tipuri de proprietăţi, grecii ies în stradă cu pancarde pe care scrie "Nu noi suntem datori, deci nu vrem să plătim".

Pentru a explica mai bine protestatarilor că planul de austeritate este strict necesar, Filippos Sachinidis, secretar de stat în cadrul ministerului elen de Finanţe, a subliniat, în mod public, că Grecia mai are bani doar până în octombrie, conform Reuters, citat de Mediafax. "Avem spaţiu de manevră în octombrie. Încercăm să ne asigurăm că statul poate continua să opereze fără probleme", a adăugat el.

Declaraţia poate fi interpretată însă şi ca un strigăt după ajutor, în condiţiile în care acum doar câteva zile creditorii statului elen, în special FMI şi UE, au ameninţat că nu vor mai ajuta, cu bani, guvernul de la Atena din cauza derapajelor fiscale.

De cealaltă parte a oceanului, SUA tocmai a cerut, prin vocea lui Timothy Geithner, mai multă responsabilitate din partea mediului politic european în ceea ce priveşte criza actuală, sau, după cum a declarat el pentru Bloomberg TV, "că există o voinţă politică suficient de puternică pentru a pune capăt crizei".

La Atena, cel puţin declarativ, voinţă există. Prioritatea zero a guvernului este "salvarea ţării din faliment", a declarat premierul elen Georgios Papandreou la finele săptămânii trecute, cu ocazia unei vizite la Thessaloniki. "Vom rămâne în zona euro şi asta implică decizii dificile", a adăugat el.

Dincolo de declaraţiile din ultima perioadă sau de articolele "pe surse" despre renunţarea la euro de către Germania sau Grecia, investitorii s-au speriat, mult mai tare, de faptul că Juergen Stark, unul dintre reprezentanţii Germaniei în consiliul executiv al Băncii Centrale Europene, a demisionat. Motivul anunţat a fost opoziţia faţă de faptul că BCE a decis să cumpere titluri de stat emise de ţări cu probleme, ceea ce echivalează, practic, cu faptul că banca centrală a zonei euro susţine cu credite economiile cu probleme din regiune. Plecarea sa la de banca centrală a eurozonei a fost interpretată de majoritatea investitorilor drept o poziţie publică a Germaniei, respectiv a angajamentului de care Berlinul dă dovadă în problema salvării Greciei.

COMENTEAZĂ ACEST SUBIECT ŞI PE PAGINA FACEBOOK GÂNDUL

Citește și: