Maria Bîrnaure
9866 vizualizări 27 mai 2016

Cazul a fost făcut public de Tom Frieden, directorul Centrului de Control şi Prevenire a Bolilor din Statele Unite ale Americii. Acesta a explicat că în urina unei femei de 49 de ani din Pennsylvania a fost descoperită o formă rară de E coli care nu cedează în faţa niciunui antibiotic. Bacteria nu a dispărut nici după ce medicii au folosit Colistin, un antibiotic pe care cadrele medicale îl folosesc doar în situaţiile de maximă urgenţă. 

Femeia a mers la o clinică din Pennsylvania, unde medicul care i-a făcut investigaţiile a descoperit bacteria în urina ei. Nu se ştie de unde a luat femeia această infecţie, având în vedere că nu a călătorit în afara Statelor Unite în ultimele cinci luni. 

Centrul de Control şi Prevenire a Bolilor alături de Departamentul de Sănătate al statului Pennsylvania s-au mobilizat imediat şi au început investigaţiile în ceea ce priveşte acest caz. Principala sarcină este aceea de a vedea dacă nu cumva bacteria s-a răspândit deja şi există şi alţi purtători ai acesteia. 

Potrivit experţilor, infecţia poate duce la moartea celor care contractează bacteria. 

Colistinul este cel mai puternic antibiotic folosit în tratarea infecţiilor. Totuşi, ultima versiune a acestuia a dat greş. La finalul anului 2015, în China, microbiologii au descoperit o bacterie cu o genă care îi conferea rezistenţa la colistin şi care se putea transmite cu uşurinţă de la o bacterie la alta. De atunci, acest tip de bacterie a fost descoperit şi în Europa şi în Canada. Acum, această superbacterie a ajuns şi în Statele Unite. 

Medicul Tom Frieden a avertizat că, deşi acesta este primul caz întâlnit în Statele Unite, ţara trebuie să se aştepte la o răspândire a acesteia în viitor. Frieden militează pentru stoparea utilizării în exces a antibioticelor, dar cere oamenilor de ştiinţă să găsească noi formule pentru medicamente, având în vedere că doar în Statele Unite, an de an, cel puţin 2 milioane de oameni se confruntă cu infecţii care nu cedează tratamentului cu antibiotice. Dintre aceştia, cel puţin 23.000 mor ca urmare a dezvoltării infecţiei. 

Rezistenţa la antibiotice, o problemă la nivel global

Apariţia unor astfel de super-bacterii este îngrijorătoare. Înainte de descoperirea penicilinei în 1928, atribuită lui Alexander Fleming, infecţiile bacteriene erau cea mai des întâlnită cauză a morţilor premature. Chiar şi infecţiile simple, precum cele ale pielii, ale tractului urinar sau cele de la nivelul amigdalelor, produceau o degradare rapidă a stării de sănătate şi provocau, în cele din urmă, moartea. Antibioticele au transformat societatea, ajutând la creşterea speranţei de viaţă şi conducând, în cele din urmă, la noi şi noi descoperiri în materie de mendicamente din această clasă. Antibioticele sunt folosite la scară largă. Medicii le prescriu pacienţilor pentru orice tip de infecţie. Chirurgii le administrează după orice intervenţie chirurgicală, iar fermierii le folosesc în hrana animalelor.

Însă, la scurt timp după dezvoltarea antibioticelor, au apărut şi bacteriile rezistente la antibiotice. Se ştie că bacteriile sunt capabile să evolueze în aşa fel încât să lupte împotriva medicamentului menit să le distrugă şi, în cele mai nefericite cazuri, să îl învingă. În ultima perioadă, ne confruntăm din ce în ce mai des cu fenomenul de rezistenţă la antibiotice, în principal din cauza faptului că oamenii iau acest tip de medicamente chiar şi atunci când nu este cazul, ajutând, practic, bacteriile să dezvolte această rezistenţă. 

Rezistenţa la antibiotice a fost catalogată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept una dintre cele mai grave probleme în ceea ce priveşte sănătatea la nivel global. 

Un studiu recent arată că în viitor, o rană superficială va fi capabilă să aducă moartea. Concluzia înspăimântătoare aparţine experţillor bacteriologi din întreaga lume. Aceştia atenţionează că bacteriile devin de la o zi la alta tot mai rezistente din cauza antibioticelor folosite în exces.

Medicii avertizează că  în următorii 30 de ani o superbacterie ar putea ucide un om la fiecare 3 secunde şi că, prin această consecinţă, ne apropiem cu repeziciune de o perioadă asemănătoare Evului Mediu.

Chiar dacă anul 2050 pare departe, bacteriologii atrag atenţia că „dacă nu va lua măsuri începând de acum, pentru a ajunge pe linia de plutire, omenirea va cheltui în viitor miliarde de dolari ca să învingă microorganismele, altfel acestea vor ajunge să facă ravagii”.

Studiul realizat cu privire la rezistenţa antimicrobiană arată cum devin bacteriile mai rezistente la antibiotice, dar explică şi ce măsuri ar putea fi luate.

Într-un raport publicat săptămâna trecută se vorbeşte despre necesitatea unei revoluţii în administrarea antibioticelor. Din 2014, de când a început această analiză infecţiile bacteriene au ucis în întreaga lume peste un milion de oameni. Şi situaţia se va înrăutăţi estimându-se că până în 2050 vor muri din aceeaşi cauză cel puţin 10 milioane de oameni.

Experţii atrag atenţia că, dacă oamenii nu vor înţelege că nu toate afecţiunile se tratează cu antibiotice, atunci, în viitorul apropiat, infecţiile ar putea fi prima cauză a mortalităţii.

 

Citește și: