Mihai Draghici - Mediafax
2129 vizualizări 1 iun 2017

UPDATE: Donald Trump, preşedintele SUA, a anunţat joi seară decizia privind retragerea Statelor Unite din Acordul climatic de la Paris, confirmând astfel informaţiile apărute în presa americană.

Acordul de la Paris este foarte nedrept faţă de Statele Unite", a declarat Donald Trump, denunţând faptul că alte ţări, precum India şi China, ar beneficia de condiţii mai bune în virtutea tratatului climatic.

"Prin acordul de la Paris s-ar transfera locuri de muncă în afara Statelor Unite, alte ţări obţinând avantaje financiare în competiţia cu America", a argumentat Donald Trump.

Liderul de la Casa Albă susţine că retragerea din Acordul de la Paris este "în  UE şi China confirmă angajamentele în favoarea acordului interesul economic" al Statelor Unite, subliniind că Administraţia sa va continua să aplice politici ecologice.

Donald Trump s-a declarat favorabil negocierii unui nou acord climatic, care să protejeze mai bine Statele Unite, fără a avea ca efect "închiderea fabricilor şi pierderea locurilor de muncă".

"Vreau să mă asigur că America va rămâne liderul mondial în domeniul protejării climei", a subliniat Donald Trump, promiţând măsuri ecologice îmbinate cu menţinerea unui nivel de trai ridicat. 

 UE şi China confirmă angajamentele în favoarea acordului

Pe fondul atitudinii Statelor Unite, China pare să devină partenerul global al Europei în materie de schimburi comerciale şi securitate. Premierul chinez, Li Keqiang, se va întâlni vineri cu oficiali UE, la Bruxelles, unde vor exista discuţii inclusiv despre testele balistice nord-coreene şi producţia de oţel.

În plus, în context, aflat joi la Berlin, Li Keqiang a reiterat susţinerea Chinei pentru Acordul climatic de la Paris, contestat de Statele Unite. "China îşi va respecta responsabilităţile în sensul contracarării schimbărilor climatice", a declarat Li Keqiang după întrevederea pe care a avut-o cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

China şi UE asumă angajamentul comun de a dezvolta tehnologii ecologice şi de a ajuta la colectarea anuală a câte 100 de miliarde de dolari, până în anul 2020, pentru a ajuta ţările sărace să reducă emisiile de gaze poluante. "Uniunea Europeană şi China consideră acţiunile în domeniul climei şi în sensul tranziţiei spre energii ecologice un imperativ mai important ca niciodată", se arată într-un comunicat comun semnat de Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, de Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, şi de Li Keqiang.

La rândul său, Rusia a semnalat, potrivit agenţiei ANSA, că acordă "o mare importanţă" Acordului de la Paris, subliniind însă că "eficienţa tratatului climatic probabil va fi redusă fără alţi actori-cheie", o referire la Statele Unite.

Donald Trump, preşedintele SUA, "nu înţelege bine" termenii Acordului Paris, a acuzat şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, explicând că Statele Unite nu se pot retrage brusc din Tratatul climatic, întrucât ar fi ilegal. 

Ce este acordul de la Paris şi ce înseamnă retragerea SUA

Acordul de la Paris este un acord global privind schimbările climatice la care s-a ajuns la 12 decembrie 2015 la Paris. Acordul prezintă un plan de acţiune pentru limitarea încălzirii globale „mult sub” 2 °C. Acesta vizează perioada cu începere din 2020.

SUA este al doilea cea mai mare sursă de dioxid de carbon, emiţând anual 15% din întreaga cantitate de carbon la nivel mondial. Conform unor estimări ale unor grupuri de reflecţie, nemaifiind obligată să respecte normele acordului climatic, SUA va emite în fiecare an până la trei miliarde de tone în plus de dioxid de carbon, fapt ce ar duce la ridicarea temperaturii globale de la 0,1 grade Clesius la 0,3 grade până la sfârşitul acestui secol.

Principalele puncte ale acordului:

- Obiectivul pe termen lung: Obiectivul pe termen lung al Acordului este ca încălzirea globală să rămână "cu mult" sub nivelul de două grade Celsius şi să se "continue eforturile" în vederea limitării creşterii temperaturii medii la 1,5 grade Celsius. Temperatura medie a crescut deja cu aproximativ un grad Celsius faţă de nivelul din perioada preindustrială. Pentru a atinge acest obiectiv, guvernele s-au angajat să oprească creşterea nivelului emisiilor gazelor cu efect de seră "cât mai curând posibil". La un moment dat, după 2050, prevede acordul, emisiile poluante urmează să scadă la un nivel la care pădurile şi oceanele să le poată absorbi.

- Obiective cu privire la emisii: Pentru a atinge obiectivul pe termen lung, ţările au convenit să-şi stabilească obiective la nivel naţional în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, din cinci în cinci ani. Peste 180 de ţări au prezentat deja obiective pentru primul ciclu, care începe în 2020. Doar de la ţările dezvoltate se aşteaptă să-şi reducă nivelul emisiilor în termeni absoluţi. Ţările în curs de dezvoltare sunt "încurajate" să facă acest lucru astfel încât capacităţile lor să evolueze în timp. Până atunci, de la ele se aşteaptă doar să-şi limiteze creşterea nivelului emisiilor, în timp ce economiile lor cresc.

- Revizuirea obiectivelor: Aceste ţinte iniţiale nu vor fi suficiente să aşeze lumea pe drumul către atingerea obiectivului pe termen lung de reducere a temperaturii la nivel global. Astfel, acordul prevede ca guvernele să-şi revizuiască obiectivele în următorii patru ani şi să analizeze dacă le pot "actualiza". Acest lucru nu presupune ca guvernele să-şi înăsprească măsurile de reducere a emisiilor. Însă există speranţa că ele vor putea să facă acest lucru, în măsura în care sursele de energie regenerabilă vor deveni mai accesibile şi mai eficiente.

- Transparenţă: Acordul nu prevede penalizarea ţărilor care îşi ratează obiectivele cu privire la emisii. Însă el furnizează reguli în vederea transparenţei, care să ajute şi să încurajeze ţările să facă ceea ce spun că vor face. Aceasta a fost una dintre piesele asupra căreia s-a ajuns cel mai greu la un acord. China a cerut condiţiii mai slabe pentru ţările în curs de dezvoltare. Acordul prevede obligaţia ca toate ţările să prezinte rapoarte cu privire la emisii şi la efortul pe care îl depun pentru a le reduce sau limita. Însă el permite o anumită "flexibilitate" în cazul ţărilor în curs de dezvoltare care "au nevoie" de această flexibilitate.

- Bani: Acordul obligă ţările bogate să continue să ajute financiar ţările sărace pentru ca acestea să-şi reducă nivelul emisiilor şi să se adapteze la modificarea climatică. El încurajează şi alte ţări să participe, în mod voluntar. Acest lucru deschide calea unor economii emergente - ca China - să contribuie, însă nu le obligă să facă acest lucru. Sume exacte în acest sens nu au fost introduse în acord, însă ţările bogate s-au angajat anterior să furnizeze fonduri de mediu în valoare de 100 de miliarde de dolari până în 2020.

- Pagube şi daune: Acordul conţine o secţiune cu privire la recunoaşterea unor "pagube şi daune" în cazul unor catastrofe legate de modificarea climatică, considerată o adevărată victorie a unor mici ţări insulare ameninţate de creşterea nivelului oceanelor. Statele Unite se opuneau de mai mult timp ca această problemă să fie introdusă în acord, îngrijorate de faptul că ar putea conduce la solicitarea unor compensaţii pentru pierderi cauzate de fenomene meteorologice extreme. Până la urmă secţiunea a fost inclusă în acord, însă într-o notă de subsol se precizează în mod expres că pagubele şi daunele nu implică garanţii şi compensaţii.

Citește și: