Sorina Ionaşc
4700 vizualizări 8 iul 2015

Premierul grec, Alexis Tsipras, s-a prezentat în faţa Parlamentului European, pentru a-i convinge pe euroaleşi că Grecia merită ajutată. În timpul discursului său, Tsipras a fost aplaudat de extremişti, însă au fost şi voci extrem de critice.

UPDATE 12:20 De partea cealaltă, Nigel Farage, liderul UKIP, i-a sugerat lui Tsipras că Grecia ar trebui să renunţe la euro. "proiectul european a îcenput să moară. Planul a eşuat. Întreaga Mediterană are moneda greşită. Există un nou zid al Berlinului numit euro", a spus Farage, adăugând că acuzaţiile făcute de Manfred Weber sunt "dezgustătoare".

UPDATE 12:10 Liderul PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, a avut şi el o reacţie critică la adresa premierului elen, mai ales după aplauzele primite de Tsipras. "Dacă premierul Greciei vine la noi, ar trebui să-şi prezinte scuzele pentru declaraţiile inacceptabile pe care le-a făcut... dar le-a făcut uitate. Nu e o discuţie despre oul şi găina, care a fost primul", a spus Weber, adăugând că Tsipras este singurul vinovat pentru criza din Europa. "Domnule Tsipras, vă aplaudă extremiştii. V-aţi făcut prietenii greşiţi", a mai spus liderul PPE.

UPDATE 12:00 Liderul grupului ALDE, Guy Verhofstadt, a averitzat că europenii "aleargă precum somnambulii către Grexit", susţinând că este necesară tăierea beneficiilor economice acordate anumitor categorii, precum micşorarea sectorului public, dispariţia privilegiilor acordate Bisericii, militarilor, partidelor politice şi insulelor greceşti. "Alegerea ta este foarte simplă", i-a spus Verhofstadt lui Tsipras. "Vrei să rămâi în istorie ca un prim-ministru accidental sau un real revoluţionar care a modernizat ţara?"

În discursul său, Tsipras a dat vina pe guvernele anterioare şi pe autorităţile elene din ultimii cinci ani pentru crearea şi întreţinerea unui sistem de evaziune fiscală şi de conflict de interese.

"Nu doar străinii aceştia perverşi sunt vinovaţi de problemele grecilor. Ci guvernele anterioare bazate pe clientelism, un stat în care au existat conflicte de interese între puterea politică, economică. Îmi asum pe deplin responsabilitatea pentru tot ce s-a întâmplat în cele cinci luni şi jumătate de la preluarea funcţiei. Avem obligaţia să înţelegem că pentru situaţia Greciei şi pentru dificultăţile europene din prezent, această responsabilitate nu îşi are originea în ultimele cinci luni şi jumătate, ci în ultimii cinci ani şi jumătate. Povara va trebui să fie suportată de cei care pot s-o suporte şi cei care în ultimii ani au fost protejaţi de către guverne, deşi povara a căzut numai pe umerii lucrătorilor celor care azi nu mai au posibilitatea să suporte. Trebuie să ne gândim la cei vulnerabili", a declarat premierul grec, în Parlamentul European.

Alexis Tsipras a precizat că-şi doreşte un acord cu Uniunea Europeană "care să arate că există luminiţa de la capătul tunelului", un acord care să reformeze cu adevărat economia Greciei, nu doar un acord care să pună greutate pe umerii poporului grec.

"Niciuna din reformele propuse până în prezent nu au dus la eliminarea conflictelor de interese care există de zeci de ani de zile. Nu am reuşit să îmbunătăţim eficienţa modului de funcţionare a statului elen. Vrem o reformă veritabilă, ca să funcţioneze. Trebuie să facem aşa fel încât anumite cartele să se modifice şi pieţele să fie reformate, să luptăm împotriva evaziunii fiscale. Nu vrem să intrăm în conflict cu UE, ci să reuşim să venim cu propuneri care să scoată din impas ţara noastră. Ne dorim să obţinem un acord echilibrat, trebuie să schimbăm mentalitatea", a mai spus Tsipras.

Varianta ieşirii Greciei din zona euro este subliniată şi de premierul elen, vina fiind a liderilor europeni.

"Ne aflăm într-un moment istoric, moment crucial. Ce se întâmplă este un semn al neputinţei colective din Europa de a găsi o soluţie pentru a plăti o datorie care se alimentează în continuare", a conchis el.

 

 

Tsipras s-a dus la Bruxelles să ceară o soluţie pentru Grecia. S-a războit cu „străinii perverşi” şi cu greaua moştenireÎncotro credeţi că se îndreaptă Grecia?

Posted by Gandul on Wednesday, July 8, 2015

Guvernul Alexis Tsipras a trebuit să trimită, până miercuri dimineaţă, un plan pentru accesarea de fonduri de urgenţă din partea Uniunii Europene, a declarat, marţi seară, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup. "Guvernul Greciei ne va trimite o solicitare pentru accesarea de fonduri prin Mecanismul European de Stabilitate (ESM), până mâine dimineaţă, iar planul va fi analizat printr-o teleconferinţă a Eurogrup", a declarat Jeroen Dijsselbloem la finalul reuniunii miniştrilor de Finanţe din zona euro. "Sper că miercuri vor fi trimise propunerile şi vor putea fi reluate negocierile. Este prematur să fim optimişti, Grecia are nevoie de reforme credibile, asta aşteptăm", a subliniat Dijsselbloem.

Guvernul de la Atena trebuie "să-şi prezinte cât mai repede posibil angajamentele", adică un nou plan de reforme, a cerut marţi seara preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Termenul limită a fost stabilită pentru vineri, ora 08.30 (09.30, ora României).

Juncker a avertizat totuşi că scenariul unui Grexit, adică ieşirea organizată a Greciei din zona euro, "este pregătit în detaliu", accentuând astfel presiunile asupra Atenei.

La finalul discuţiilor de marţi seara cu omologii săi din zona euro, premierul grec Alexis Tsipras a afirmat că obiectivul este de a "încheia procesul înainte de sfârşitul săptămânii".

"Propunerile Greciei cuprind reforme credibile pentru obţinerea unei promisiuni adecvate de finanţare", a dat asigurări premierul grec.

Dacă planul detaliat de reforme va fi considerat adecvat şi Guvernul de la Atena va începe să-l pună în aplicare, "un împrumut pe termen scurt ar putea fi acordat Greciei", a precizat cancelarul german Angela Merkel.

Cei 28 de lideri din statele membre UE se vor reuni duminică, la Bruxelles, pentru a discuta pe tema Greciei, a confirmat marţi seara premierul italian Matteo Renzi, care speră la un "final reuşit".

Cetăţenii greci au votat în proporţie de 61% împotriva măsurilor propuse de creditorii internaţionali, 38,99% pronunţându-se în favoarea acestora.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime.

Citește și: