31 vizualizări 15 oct 2007

Miliardele primite de la Uniunea Europeană nu au reuşit să accelereze dezvoltarea economică a zonelor sau localităţilor cele mai defavorizate din Ungaria, a constatat ultimul raport al Comisiei Naţionale de Statistică. Cauzele sunt multiple, printre care probleme organizatorice, stabilirea eronată a ierarhiilor sau altele. În pofida Planului naţional de dezvoltare din anii 2004 şi 2006, calitatea vieţii în cele mai sărace regiuni nu s-a îmbunătăţit şi nu s-a reuşit diminuarea  rămânerilor în urmă importante faţă de media UE, comentează cotidianul „Magyar Nemzet”.

În acelaşi timp, a crescut diferenţa dintre regiunile mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate. Potrivit raportului Comisiei, cele mai multe fonduri au fost absorbite de Budapesta şi zonele adiacente, în schimb judeţele sărace, Bekes şi Szabolcs-Szatmar- Bereg (estul Ungariei), nu au ştiut să profite de posibilităţile oferite. Câştigătorii celor mai multe programe operaţionale ale UE vizând creşterea competitivităţii economice au provenit din capitală sau localităţi din Ungaria centrală, unde rata de absorbţie a fondurilor europene a fost cea mai ridicată.

Cele mai mari diferenţe se înregistrează la programele de mediu şi infrastructură. Aici, rata de absorbţie este de opt la unu în favoarea Ungariei centrale, cea mai dezvoltată economic, deşi în cadrul programelor UE există măsuri şi resurse separate care puteau fi utilizate numai de regiunile rămase în urmă. Datele macroeconomice ilustrează de asemenea decalajul dintre regiunile sărace şi cele bogate, cu toate că şi în acest domeniu au fost alocate miliarde de euro. Este vorba de crearea de noi locuri de muncă, venitul net al angajaţilor şi şomajul. Astfel, în judeţul Szabolcs-Szatmar-Bereg, şomajul a crescut de la opt la sută în 2004 la 14 la sută în 2006. În schimb, cifra este doar de patru la sută în regiunea Budapesta.

Ungaria – pe penultimul loc între statele UE

 Problema fundamentală, apreciază analiştii, este că, în 2005, absorbţia fondurilor vizând dezvoltarea regiunilor rămase în urmă a fost numai de 25 la sută, iar în 2006 de 23 la sută, ceea ce situează Ungaria pe penultimul loc între ţările membre ale UE. Comparativ, în 1993-1994, când au fost create fondurile structurale, Spania, Grecia, Irlanda şi Portugalia au reuşit să utilizeze în medie 50 la sută , cea din urmă chiar 74 la sută

Potrivit specialiştilor, această stare de fapt se datorează acţiunilor lente ale instituţiilor specializate în analizarea proiec­telor, birocraţiei excesive şi supercentralizării, a întârzierii în formarea de cadre în problemele fondurilor structurale. La aceasta se adaugă şi sărăcia unor autoguvernări (judeţe) care nu au fost în stare să găsească fondurile care reprezentau partea lor din proiectul prezentat pentru aprobare. Ei recomandă o atenţie mai mare în deciziile privind acordarea fondurilor europene, acestea fiind unica sursă pentru realizarea reformei structurale a ţării.

 

Citește și: