52 vizualizări 17 ian 2011

Fuga în Arabia Saudită a fostului preşedinte tunisian, Zine El Abidine Ben Ali, nu a fost un gest disperat, ci o acţiune calculată, căci fugarul şi soţia lui ar fi părăsit ţara cu 1,5 tone de aur. Ipoteza este atribuită unor surse din cadrul preşedinţiei franceze, iar Palatul Elysée "se bazează pe informaţiile obţinute de serviciile secrete franceze", susţine cotidianul Le Monde.

Serviciile de spionaj ale Franţei - stat ai cărui lideri sunt acuzaţi că, până în ultimul moment, nu s-au dezis de aliatul lor din fruntea unui regim autoritar - "încearcă să înţeleagă cum s-a încheiat ziua de vineri, 14 ianuarie, când preşedintele şi familia sa au fugit din ţară", scrie ziarul.

Potrivit acestor surse confidenţiale, Leila Trabelsi, soţia preşedintelui, "ar fi mers la Banca Centrală din Tunisia (BCT) în căutarea unor lingouri de aur", dar avea să primească un refuz din partea guvernatorului. Ulterior, acesta a cedat sub presiunea şefului statului şi soţul femeii care voia să pună mâna pe aur.

"Se pare că soţia lui Ben Ali a plecat cu aur... 1,5 tone de aur, care valorează 45 de milioane de euro", a declarat un oficial politic francez, citat de Le Monde, dar contrazis de BCT. Banca de la Tunis a dezminţit această relatare şi a transmis, potrivit Agenţiei France Presse (AFP), că "rezervele de aur ale Băncii Centrale din Tunisia nu au fost atinse în ultimele zile".
Sursa AFP susţine că "rezerva de valută nu a fost nici ea atinsă, ţare are reguli foarte stricte" şi a dat asigurări că guvernatorul băncii "nu a primit pe nimeni în ultimele zile, nici pe Leila (Trabelsi), nici pe (preşedintele) Ben Ali".

La vânătoare de foşti privilegiaţi ai regimului dărâmat

La trei zile după fuga preşedintelui, "revoluţia" continuă în Tunisia, cu răzbunări asupra celor consideraţi privilegiaţi în timpul celor 23 de ani cât a stat la putere Ben Ali. Ţinta principală o constituie "clanul Trabelsi", familia fostei prime doamne, care controlează cele mai prospere afaceri din ţară.

O fostă coafeză cu peste 20 de ani mai tânără decât soţul său de 74 de ani, Leila s-a văzut urcată în fruntea ţării, unde a afişat imaginea uneia dintre cele mai "progresiste" prime doamne din lumea arabă. În timp ce patrona fundaţii, milita pentru dreptul femeilor şi organiza acţiuni filantropice, ea folosea aparatul de stat, corupţia şi ameninţările, pentru a se îmbogăţi.

Bunurile familiei Ben Ali sunt estimate la circa patru miliarde euro, dar averea lor este doar vârful aisbergului. Nimeni nu putea face afaceri în ţară dacă nu plătea "tainul" clanului conducător, astfel că şi despre mari corporaţii internaţionale se crede că au dat şpagă pentru a opera în Tunisia.
Începând de vineri, protestatarii au devastat vile despre care cred că aparţin celor izgoniţi de la putere. Într-unul dintre atacuri, filmat cu un telefon mobil, "revoluţionarii" chiuiau de bucurie când incendiau nişte SUV-uri şi se plimbau cu motoretele pe peluza tunsă.

Panică legată de apariţia unor "terorişti"

În cursul nopţii de duminică spre luni, forţele armate au ripostat unor tiruri puse pe seama unor "terorişti" greu de definit. În jurul palatului prezidenţial, situat în cartierul Cartagina (unde se află ruine ale fostei cetăţi antice), atacatorii au fost identificaţi drept membri ai gărzilor lui Ben Ali.

Nu este clar ce motiv ar mai avea să deschidă focul pentru un preşedinte fugar, dar mulţi alţi "terorişti" nu s-au dovedit a fi decât turişti veniţi la vânătoare. Un grup de 12 suedezi, veniţi la vânătoare de mistreţi în Munţii Kasserine, au fost sechestraţi de mulţimi şi bătuţi la un baraj rutier improvizat. Tot la vânătoare veniseră patru germani, scoşi din taxi şi bătuţi de poliţişti care i-au acuzat că sunt "terorişti străini", după le-au găsit armele în portbagaj.

Românii au ocolit Tunisia

Altădată o destinaţie turistică aleasă de zeci de mii de români, Tunisia s-a prăbuşit dramatic în preferinţele românilor după începerea crizei. "Câteva zeci de români au petrecut sărbătorile şi Revelionul în staţiunile tunisiene. Lucrurile stăteau însă cu totul altfel în 2007 şi 2008. Atunci, câte 30.000 de turişti îşi făceau vacanţele în Tunisia, în fiecare an", a declarat pentru gândul Traian Bădulescu, consultant turism la Travel Advisor Media. Scăderea interesului pentru ţara de pe continentul african a avut loc pe fondul scumpirii pachetelor turistice, începând cu 2009. Asta după ce, anterior, Tunisia fusese promovată agresiv de agenţiile româneşti. Declinul se vede şi în desfiinţarea curselor charter, de la trei curse pe săptămână, în sezonul de vârf. Astfel, românii care s-au aflat aici în decembrie au fost nevoiţi să plece cu avionul de pe aeroportul din Budapesta.

Citește și: