125 vizualizări 23 dec 2008

Atenţia mass-media a fost subjugată în 2008 de evenimente internaţionale extrem de importante precum Olimpiada de la Beijing, conflictul ruso-georgian, alegerile din Statele Unite ori criza financiară. Relatările despre aceste evenimente şi despre toate faţetele şi implicaţiile lor au lăsat însă în umbră zece fapte importante din politica externă, aduse însă în lumină acum, chiar înainte de finalul anului, de revista Foreign Policy. Cotidianul Le Monde a preluat şi el lista celor zece evenimente neobservate.

Primul ar fi mărirea numărului trupelor americane din Afganistan, mai devreme decât se prevăzuse – preşedintele încă în exerciţiu, George W. Bush, a devansat trimiterea de noi trupe în acest teatru de luptă, în primul trimestru al anului 2008, 21.000 de soldaţi suplimentari ajungând în Afganistan. În plus, SUA au început lucrări masive de reconstrucţie în Afganistan: construirea unei închisori în apropiere de Bagram şi extinderea aerodromului din Kandahar. Preşedintele ales al SUA, Barack Obama, a promis şi el că situaţia din Afganistan va constitui o prioritate a mandatului său şi că va redesfăşura soldaţii americani din Irak către celălalt teatru de luptă.

Pentru Foreign Policy, „planul Columbia” al Statelor Unite, menit să nimicească producţia de coca şi să întărească securitatea în Columbia, nu a fost doar un eşec, ci a fost de-a dreptul contraproductiv.Potrivit statisticilor ONU, terenurile destinate culturilor de coca au crescut cu 21% în dimensiuni doar în cursul unui singur an, în ciuda celor 6 miliarde de dolari cheltuiţi de Washington pentru eradicarea lor.

Un nou dezastru umanitar în Sudan – este cel de-al treilea eveniment ce a trecut neobservat. În statul Kordofan, în centrul Sudanului, perspectiva alegerilor naţionale din 2009 a provocat deja o creştere exponenţială a violenţelor. Fiecare grupare – armata, miliţiile locale, combatanţii janjawid încearcă să se impună cu ajutorul intimidărilor şi al demonstraţiilor de forţă.

Un alt fapt important este ajutorul dat de SUA Indiei pentru a-şi instala un scut antirachetă. Anunţul a fost făcut pe 27 februarie, de către secretarul american al Apărării, Robert Gates, însă nu a provocat nicio dezbatere publică. În schimb, preconizata amplasare a unui scut antirachetă în Europa centrală a stârnit reacţii dure din partea Moscovei şi ample comentarii în presă.

Şi dacă tot s-a ajuns la Rusia, Foreign Policy notează că Federaţia a pornit cu paşi repezi la cucerirea continentului negru. Până acum, erau cunoscute doar eforturile Occidentului şi interesul Chinei pentru resursele energetice africane, însă demersurile Rusiei s-au făcut mult mai eficient şi mai discret. Gigantul Gazprom a obţiuni concesiuni gazifere de la Nigeria şi va finanţa construcţia unui gazoduct transsaharian de 4000 de kilometri. Rusia intenţionează însă să se implice şi în construcţia unui gazoduct libian pe sub Marea Mediterană, ceea ce i-ar permite practic Moscovei să controleze cea mai mare parte din sursele „alternative” de energie la care visa Uniunea Europeană.

Pe listă a avut loc şi un eveniment din domeniul protecţiei mediului. Panourile solare eliberează o cantitate uriaşă de gaze cu efect de seră, sau cel puţin fabricarea lor. Procesul de fabricare a panourilor solare necesită utilizarea unui gaz de 17.000 de ori mai nociv pentru încălzirea planetei decât dioxidul de carbon: triflorura de azot (NF3). Potrivit cercetărilor ştiinţifice, concentraţia de NF3 în atmosferă creşte cu 11% pe an, iar emisiile din acest gaz nu sunt reglementate de protocolul de la Kyoto.

Un alt aspect trecut sub tăcere de presă este faptul că zgârie-norii din Shanghai nu respectă criteriile de siguranţă a construcţiilor. Structura acestor blocuri uriaşe nu ar rezista unor eventuale cutremure. Jumătate din oţelul cumpărat de constructorii din oraş nu respectă criteriile esenţiale de calitate şi rezistenţă cerute de autorităţile chineze. Câteva eşantioane prelevate cântăresc chiar mai puţin decât fierul, în condiţiile în care fierul este compusul principal al oţelului.

O ştire cel puţin revoltătoare este cea referitoare la destinaţia finală a banilor oferiţi de SUA ca sprijin de reconstrucţie Georgiei după conflictul cu Rusia. Miliardul de dolari trimis de SUA în septembrie ca ajutor de reconstrucţie s-au dus, în parte, (176 de milioane) pe împrumuturi pentru companii, inclusiv pentru construcţia unui hotel d lux. Park Hyatt va avea 127.000 de metri pătraţi şi va fi înălţat în zona din sudul capitalei Tbilisi, care nici măcar nu a fost atinsă de grenadele sau rachetele ruseşti.

Anul 2008 a marcat şi o premieră în domeniul drepturilor americanilor, chiar dacă ea nu a fost prezentă în presă: condamnarea primului american pentru terorism, în străinătate. Charles Chuckie Taylor Junior, fiul fostului preşedinte liberian, a fost condamnat de Tribunalul Penal Internaţional, la sfârşitul lui octombrie. Născut în Massachussets, SUA, el s-a dus să locuiască în Liberia după ce tatăl său a ajuns la putere în acest stat. Apoi, în 1999, s-a instalat în fruntea unităţii antiteroriste liberiene şi a torturat membrii opoziţiei.

În fine, ultimul eveniment notabil trecut cu vederea de presa internaţională este vânzarea de către SUA a unor arme sonice Chinei. Încă de la masacrul din piaţa Tienanmen, Statele Unite au impus un embargou strict vânzării de arme către China. Cu toate acestea, Beijingul şi-a echipat trupele, înainte de Olimpiadă, cu pistoale „sonice” de provenienţă americană. Cu ajutorul acestora, puteau dispersa mulţimile, deoarece armele emit frecvenţe insuportabile pentru urechea umană (până la 150 de decibeli) şi pot duce la pierderea auzului. Practic, în acea perioadă, companiile americane au profitat de vidul legislativ (armele sonice nefiind considerate arme propriu-zise) pentru a-şi vinde pistoalele sonice în China. (E.F.)
 

Citește și: