Ramona LOZNIANU
31376 vizualizări 10 iul 2015

Andrei Cornea a explicat că, în acest moment, nu ar fi nevoie de moschee cu o capacitate de 2.000 de persoane pentru că numărul musulmanilor din Bucureşti nu este atât de mare. Acesta a subliniat faptul că se pot construi lăcaşe mai mici dacă este nevoie, iar cele neautorizate de Muftiatul Musulman din România ar putea fi desfiinţate. Filozoful a mai atras atenţia asupra faptului că această construcţie, pe lângă care va funcţiona şi un centru de studii islamice, ar putea atrage în Capitală numeroşi studenţi musulmani. “Se ştie că astfel de şcoli islamice au fost şi sunt pepiniere de terorişti”, spune Cornea. De asemenea, filozoful pune în discuţie şi faptul că banii vin din Turcia, “un stat care în regimul Erdogan e tot mai interesat de atacul la adresa laicităţii, de ceea ce unii numesc neootomanism", subliind că nu înţelege această apropiere de prim-ministrul turc “care duce o politică antiliberală”.

În acest moment, în Bucureşti există o comunitate de circa 10.000 de musulmani şi sunt 18 lăcaşe de cult unde pot merge să se roage. În acest context, consideraţi oportună construirea în Capitală a unei moschei, pe un teren de peste 10.000 de metri pătraţi şi cu o capacitate de 2.000 de persoane?

Eu nu ştiu dacă e oportună sau nu, dar nu am înţeles din partea Muftiatului Musulman din România foarte bine oportunitatea. De ce nu se pot construi nişte moschei mai mici dacă e nevoie? Am înţeles că există case de rugăciune neautorizate. Foarte bine, de ce nu sunt desfiinţate? Pentru că există şi această posibilitate. Pe de altă parte, înţeleg că pe lângă această moschee, se face şi o academie.

Ei l-au numit centru de studiere a Coranului.

Serios, asta înseamnă academie islamică. Înseamnă studenţi islamici care vin de peste tot, nu numai din România, în mod evident, pentru că nu sunt câteva mii de studenţi cât au anunţat numai din România. Aceşti studenţi vor veni la Bucureşti şi vor studia teologie islamică, din foarte multe locuri, inclusiv din ţari europene. Nu înţeleg de ce acest lucru trebuie să se întâmple la Bucureşti. Aceasta este prima obiecţie.

Care sunt celelalte?

Mai am o obiecţie de faptul că plăteşte statul turc. Nu înţeleg de ce această combinaţie cu statul turc, care în regimul Erdogan e tot mai interesat de atacul la adresa laicităţii, de ceea ce unii numesc neootomanism, afirmarea prezenţei turceşti în fostele ţări aparţinând cândva de Imperiul Otoman, şi, în general, care duce o politică antiliberală împotriva laicităţii. Erdogan este un lider autocrat. Nu prea înţeleg de ce trebuie să facem noi combinaţii cu acest lider. 

Construcţia unei moschei în Bucureşti s-a aflat pe agenda premierului turc, care a fost în România în aprilie şi a semnat şi nişte acorduri pentru grăbirea lucrărilor. Mai mult decât atât, preşedinţia turcă a afacerilor religioase are în vedere construcţia a peste 100 de moschei în întreaga lume, în 38 de locuri lucrările fiind deja în curs. Cum am putea interpreta acest plan?

Dacă aveţi informaţii corecte, da, cu atât mai mult. Arată că e un plan destul de coerent al Turciei de a recăpăta o anumită influenţă pe care consideră că a pierdut-o după dezmembrarea Imperiului Otoman. Foarte multe ţări îşi tot reamintesc gloriile trecute. Şi Rusia face la fel. Îşi amintesc tot felul de elemente de pe vremea Ecaterinei celei Mari, de pe vremea lui Petru I. Încearcă şi turcii sub regimul Erdogan ceva similar. Nu sunt foarte preocupat de asta, dar cred că nu e momentul potrivit pentru astfel de lucruri şi motivul este foarte simplu. Se ştie că astfel de şcoli islamice au fost şi sunt pepiniere de terorişti. Avem nevoie de aşa ceva?

Şi fostul preşedinte Traian Băsescu declara în urmă cu câteva zile că a construi o moschee şi o universitate reprezintă un risc pentru securitatea naţională, caracterizând această decizie ca fiind una nesăbuită şi poate chiar antinaţională. Şi Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului ridică aceeaşi problemă. Este justificată o astfel de temere?

Da, cred că este justificată în acest sens. Că ar putea ascunde centre de educaţie islamică chiar fără voia şi fără intenţia organizatorilor. Ar putea deveni centre de raliere sau de radicalizare a unora dintre studenţii veniţi aici. Trebuie să admitem că suntem într-o situaţie privilegiată faţă de alte ţări europene, unde există minorităţi musulmane puternice şi care pun probleme. Ar fi o prostie să negăm existenţa acestor probleme în numele corectitudinii politice. Noi nu avem astfel de probleme pur şi simplu pentru că numărul musulmanilor recent stabiliţi în România este mic. Nu cred că este România locul cel mai bun pentru astfel de lucruri.

Şi mai poate deranja ceva aici. Faptul că lucrul acesta s-a făcut pe ascuns, aşa cum obişnuieşte premierul Ponta. Nu s-a discutat, nu a fost o dezbatere. Nu mai spun că populaţia Bucureştiului nu a fost întrebată. Dar nu a existat nici măcar schiţa unei discuţii asupra unei probleme care preocupă pe toată lumea din Europa: existenţa unor astfel de centre, problema răspândirii Islamului în diverse forme.

Apropo de Guvern, Muftiul Iusuf Murat a declarat că gestul Executivului român de a atribui terenul pe care urmează să fie construită moscheea vorbeşte despre respectul şi înţelegerea etnică din România şi este în acelaşi timp un semn al democraţiei. Dumneavoastră cum interpretaţi gestul făcut de Guvern, ce mesaj transmite astfel?

Nu vreau să fac prea multe speculaţii. Am făcut una în articolul meu, întrebându-mă dacă e vreo legătură între dispariţia pentru atâta vreme a premierului în Turcia şi această Hotărâre de Guvern. Însă am observat că Muftiul face o paralelă între această moschee care va fi construită şi cea din Constanţa, ctitorită de regele Carol I. E o diferenţă totuşi între cele două. E o mare diferenţă şi e regretabil. Acolo este o moschee care a fost făcută pentru populaţia autohtonă musulmană turco-tătară din Dobrogrea, care se afla acolo înainte de populaţia română şi a fost colonizată într-o oarecare măsură. Şi era firesc să se contruiască o astfel de moschee pentru nevoile lor. În timp ce aici este vorba de o moschee făcută pentru o populaţie deocamdată nu foarte mare, pentru nişte studenţi care urmează să vină din alte părţi. Unii ar putea zice ‘Ce facem, ne pregătim să avem o imigraţie musulmană?’. Nu ştiu dacă românii ar iubi foarte mult acest lucru. Nu vreau să fiu înţeles ca fiind şovin, dar aş vrea să înţeleg de ce.

Şi mai este o diferenţă la modul de finanţare.

Exact. Moscheea din Constanţa a fost finanţată de statul român, în timp ce aceasta va fi finanţată de statul turc, care nu mai e un stat laic, ci un stat cu o predispoziţie islamică şi cu interese cu totul şi cu totul speciale. Eu cred că religia trebuie despărţită de stat fie că vorbim de islamism, fie de creştinism sub diverse forme. Sunt un apărător al laicităţii.

Citește și: