Eugen Istodor
5445 vizualizări 27 aug 2016

Formula Lăcomiei

Într-o lume cu resurse limitate, omul a fost mereu obligat să-şi facă provizii din cele necesare traiului de zi cu zi. Această nevoie, de altfel legitimă, a degenerat treptat într-o dorinţă fără margini de a acumula cât mai multă avere. Lăcomia, căci despre lăcomie este vorba, a devenit, din păcate, o trăsătură a naturii umane care nu a putut fi reprimată nici de morala creştină, care a trecut-o în rândul celor 7 păcate capitale şi nici de etica comunistă, care ar fi vrut să creeze un “om nou” perfect.

Cum oamenii fac mereu aceleaşi greşeli

După criza din 1929, au fost adoptate o serie de reglementări care au asigurat sistemului financiar mondial o stabilitate de mai mai bine de o jumătate de secol. Dar, prin anii ’90, aceste reglementări deveniseră un obstacol în calea ambiţiilor de creştere ale noilor industrii financiare. Acestea au făcut tot ce le-a stat în putinţă şi până la urmă au şi reuşit, să impună relaxarea reglementărilor. Pe lângă serviciile bancare tradiţionale, băncile au putut astfel să se implice agresiv în activităţi “investiţionale” de mare risc, prin tranzacţionarea unor instrumente financiare foarte complicate. Chiar şi celor care erau conştienţi de ce ar fi putut să li se întâmple, le era greu să facă faţă agresivităţii cu care băncile promovau o serie de produse extrem de tentante, de genul “creditului cu buletinul” sau a diverselor “scheme” care promiteau câştiguri generoase.

Cine închide ochii

Organismele de reglementare şi de supraveghere, care ar fi trebuit să avertizeze asupra riscurilor, au închis cu complicitate ochii. Când criza devenise iminentă, guvernele s-au repezit să garanteze depozitele bancare, anesteziind astfel depunătorii, dar protejând de fapt băncile.

Jocul de-a lăcomia Acum

Plecând de la ideea lui Adam Smith, potrivit căreia, patronul capitalist, urmărindu-şi propriul interes, serveşte implicit şi interesul general, partizanii noului capitalism financiar, au considerat lăcomia ca fiind “bună”, devreme ce stimulează acest interes. Astfel, în loc să se încerce îngrădirea lăcomiei, aceasta este încurajată într-un mod iresponsabil de către bancherii la fel de lacomi, la rândul lor avizi de câştiguri cât mai mari.

Omul e cinstit? Nu, e şmecher. Şmecheria-izvor de prosteală

Teoriile economice s-au bazat pe prezumţia că omul este cinstit, cumpătat şi iniţiativele lui economice sunt raţionale. Crizele nu ar fi putut să fie decât consecinţa unor cauze externe, fără ca individului să i se fi atribuit un rol deosebit în producerea lor. În realitate, crizele au la origine dorinţa nemăsurată de câştig a oamenilor, dispuşi să îşi pună la bătaie toate economiile şi apoi să se împrumute, numai ca să poată “investi” în industrii care promit produse al căror preţ ar urma să crească la nesfârşit. În momentul în care preţurile nu mai pot fi susţinute, acestea scad vertiginos şi toată construcţia se prăbuşeşte sfârşind în criză financiară. Acesta a fost modelul majorităţii crizelor care au zguduit capitalismul de-a lungul istoriei sale, începând cu legendara criză a bulbilor de lalea din Olanda secolului al XVII-lea şi terminând cu recentele crize mondiale.

Inconştienţă şi lobby

După toate cele petrecute, te-ai fi aşteptat să fie urgent adoptate nişte reglementări prudenţiale de natura celor instituite în 1933. Nu ar fi deloc imposibil să fie separate serviciile bancare tradiţionale, care ar trebui să devină un fel de utilităţi publice, de activităţile aşa zis investiţionale, de tranzacţionare a unor instrumente financiare exotice, care ţin mai mult de industriile jocurilor. Din păcate lobby-ul industriilor banilor este atât de puternic, încât noile reglementări, asumate de G20, nu schimbă pe fond mare lucru, iar jocul continuă ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat, putând să arunce oricând lumea într-o nouă criză şi mai devastatoare.

Ştefan Frustok-Matei a fost director ştiinţific al Institutului de proiectări şi automatizări. În 1983, a primit premiul Academiei Române pentru primul robot industrial din România. Acest interviu cu Ştefan Frustok-Matei este prilejuit de apariţia cărţii sale Global Casino, Paideia, 2016.
 

Citește și: