Andrei Luca POPESCU
99275 vizualizări 19 nov 2014

La doar o zi după alegerile prezidenţiale, Rose Gottemoeller, subsecretarul de stat responsabil de controlul armamentelor şi de securitatea internaţională în Departamentul de Stat al SUA, a venit luni şi marţi în România, alături de Frank Rose, adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru politică de apărare şi spaţială şi principalul negociator al acordului româno-american privind scutul antirachetă de la Deveselu, pentru a discuta cu oficiali ai MAE, dar şi cu militarii de la Colegiul Naţional de Apărare despre perspectivele de securitate ale României şi despre evoluţia bazei de la Deveselu, unde România găzduieşte elemente ale sistemului de apărare antirachetă al SUA şi NATO. La MAE, cei doi au avut discuţii cu subsecretarul de stat Bogdan Aurescu, dar şi cu Teodor Meleşcanu, chiar cu câteva ore înainte ca acesta să îşi dea demisia.

Într-un interviu acordat în exclusivitate gândul, cei doi oficiali americani din subordinea secretarului de stat al SUA John Kerry au vorbit despre cum s-au văzut alegerile prezidenţiale şi care sunt aşteptările la Washington, de la noul preşedinte ales al României, Klaus Iohannis, şi „de la noul său Guvern”.


De asemenea, au vorbit despre dorinţa Guvernului român de a întări relaţia militară cu China, dar şi despre posibilitatea ca în România să fie amplasate noi capabilităţi militare americane şi ale NATO, în afară de forţele de rotaţie care sunt angajate în prezent aproape permanent în exerciţii comune cu armata română, ca urmare a deciziilor luate la summitul NATO din Ţara Galilor, din septembrie. Cei doi au explicat că măsurile de reasigurare ale SUA pentru aliaţii din Europa, în contextul războiului hibrid purtat de Rusia în estul Ucrainei, vor continua să fie intense, că disputa privind dezechilibrul dintre trupele trimise în ţările baltice şi Polonia şi cele trimise în sud-estul Europei, în România şi Bulgaria, este luată în calcul la Washington şi că finanţarea pentru aceste măsuri se va discuta cât de curând în Congresul SUA.

Rose Gottemoeller este subsecretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, din martie 2014, însă se ocupă de acest domeniu la Departamentul de Stat încă din 2009. A fost şeful echipei de negociere cu Rusia a Noului Tratat de Reducere a Armamentelor Strategice (Nucleare) – START 2, intrat în vigoare din 2011. Este familiarizată cu politica militară şi de securitate a Rusiei şi a spaţiului ex-sovietic şi vorbeşte fluent rusa. Foto: Octav Ganea // Mediafax.

Negociator experimentat cu Rusia, după ce a condus echipa americană de negociere şi a parafat în 2010 cu Kremlinul noul Tratat de reducere a arsenalelor nucleare dintre SUA şi Rusia – START 2, Rose Gottemoeller vorbeşte şi despre cum se vede la Washington criza declanşată de Rusia în Ucraina, la aproape un an de la începutul ei. Oficialul spune că SUA evită să intre într-un nou Război Rece, dar în acelaşi timp fac tot posibilul să rămână ferme şi active în faţa acţiunilor ruseşti, în contextul în care, de exemplu, se zvoneşte că noua doctrină militară a Rusiei, care va fi lansată în decembrie la Moscova, va identifica SUA şi NATO în mod direct ca ameninţări de securitate.

Rose Gottemoeller spune că, din experienţa sa, ruşii se ţin de cuvânt când promit ceva la masa negocierilor şi tocmai de aceea, la Washington îngrijorarea este foarte serioasă atunci când se vede că deşi Moscova a acceptat nişte condiţii în negocierile de pace de la Minsk, cu Ucraina, totuşi continuă să nu le pună în practică, ba chiar să facă contrariul.

Frank Rose este adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA, pe probleme de politică de apărare şi spaţială. O consiliază în aceste domenii pe Rose Gottemoeller şi ţine legătura cu comunitatea americană de informaţii pe aceste probleme. A fost negociatorul principal din partea SUA al Acordului româno-american privind scutul antirachetă şi a implementării sale la baza din Deveselu. La începutul carierei, a făcut parte din staff-ul lui John Kerry, pe când acesta era senator. Foto: Octav Ganea // Mediafax.

Iată principalele declaraţii ale celor doi oficiali ai Departamentului de Stat al SUA:

Despre alegerile din România şi Klaus Iohannis:

Rose Gottemoeller:Cred că democraţia este vie şi sănătoasă în România, e destul de evident. În al doilea rând, aşteptăm să lucrăm cu preşedintele ales Iohannis şi cu guvernul său, suntem foarte interesaţi să continuăm să întărim relaţia bilaterală în toate domeniile şi deci aşteptăm să ne conectăm cu el cât mai repede posibil şi să continuăm să muncim serios pentru întărirea parteneriatului nostru bilateral în multe domenii, inclusiv în unele domenii noi pe care preşedintele poate le are printre priorităţile sale. Va fi, cred, în continuare o relaţie sănătoasă şi aşteptăm să ajungem să îl cunoaştem şi să lucrăm cu el”.

Frank Rose: „SUA continuă să vadă România ca pe un partener strategic cheie, în primul rând, iar în al doilea rând, nu anticipăm nicio schimbare în relaţia dintre SUA şi România. Vedem sprijin pentru această relaţie strategică în toate partidele şi ştiu că a existat sprijin aproape unanim pentru acordul privind sistemul de apărare antirachetă, în 2011. Aşteptăm să lucrăm cu preşedintele ales şi cu noul Guvern al României”.

Despre noi trupe NATO/SUA în România, în contextul crizei din Ucraina:

Rose Gottemoeller: „Ştiu că există câteva îngrijorări cu privire la echilibrul dintre zona baltică, de nord, şi această zonă din Marea Neagră. (…) Cred că va continua să existe o concentrare comună cu privire la zona unde trebuie să ne desfăşurăm activităţile de reasigurare, ca Alianţă Nord-Atlantică, nu doar ca o problemă bilaterală între SUA şi România”.

Frank Rose: „Preşedintele a cerut peste un miliard de dolari pentru iniţiativa de reasigurare, pentru aliaţii şi partenerii noştri de aici, din Europa. Aş spune că există un sprijin bipartid puternic în Congresul SUA, pentru această iniţiativă. (…) Cred cu tărie că în curând Congresul, cu un sprijin bipartid, democraţii şi republicanii, vor sprijini cu putere finanţarea acestei iniţiative”.

Despre interesul Guvernului Ponta de a avea o relaţie militară mai puternică cu China:

Rose Gottemoeller:Eu cred că ţările trebuie să îşi dezvolte relaţiile de lucru după cum e necesar şi noi credem că avem cel mai puternic parteneriat strategic cu România, iar şi mai mult, din punct de vedere multilateral, în interiorul alianţei NATO avem o relaţie foarte puternică şi sănătoasă cu România. (…) Nu văd niciun motiv ca sănătatea acestei relaţii să fie afectată de factori externi”.

Despre Rusia şi criza din Ucraina:

Rose Gottemoeller: „Washingtonul a fost foarte decis în timpul acestei crize a Rusiei în Ucraina să trimită mesaje clare Moscovei, să fie foarte clar asupra îngrijorărilor noastre când apar şi fără echivoc în legătură cu aceste îngrijorări. Dar şi să se asigure că nu intrăm într-un ciclu de acţiune/reacţiune, într-o spirală care duce la vreun fel de cursă a înarmării sau la vreun fel de nouă confruntare. Nu este în interesul nostru, nu este în interesul Moscovei şi nu este în interesul aliaţilor noştri din Europa”.

Rose Gottemoeller: „Eu cred că este în interesul Rusiei să caute stabilitatea în această criză, iar modul de a face acest lucru este să urmeze paşii stabiliţi la Minsk. (…) Sunt paşi cu care Kremlin-ul a fost deja de acord în procesul de la Minsk, pentru a începe cu adevărat să reducă criza şi a reveni la condiţiile păcii şi stabilităţii în regiune. Deci sper sincer ca Moscova să ia în serios aceste măsuri, suntem îngrijoraţi în ultima vreme că nu le ia în serios”.

Rose Gottemoeller:Experienţa mea cu negociatorii ruşi este că se vor ţine de cuvânt, dacă promit ceva la masa negocierilor, se vor ţine de cuvânt. Şi deci este îngrijorător când vedem că nu se ţin de angajamentele pe care şi le-au asumat”.

Despre scutul antirachetă de la Deveselu şi poziţia Rusiei:

Rose Gottemoeller:Ruşii se plâng de ani de zile de apărarea antirachetă şi de cooperarea antirachetă, deci cred că trebuie să acceptăm acest lucru ca pe o realitate a situaţiei, încercăm să continuăm să le subliniem că sistemele pe care le construim în Abordarea Europeană Adaptivă în Etape şi care lucrează şi pentru SUA sunt sisteme limitate, care să protejeze împotriva unor ameninţări limitate”.

Frank Rose: „Nu puteam să cerem un partener mai bun pentru a implementa acordul de apărare antirachetă, decât România. Tot ce am cerut, tot ce am avut nevoie, partea română a pus la dispoziţie. Baza scutului antirachetă este în grafic şi bugetată să devină operaţională la sfârşitul anului viitor. Am avut ocazia să fiu aici anul trecut, la punerea pietrei de temelie a bazei şi aproape toate componentele sunt acolo, începem procesul de verificare. Ultima etapă importantă pentru a declara sistemul operaţional va fi vara viitoare”.

CITIŢI MAI JOS INTERVIUL INTEGRAL CU ROSE GOTTEMOELLER ŞI FRANK ROSE:

Gândul: După summit-ul NATO din Ţara Galilor, există o aşteptare pentru mai multe capabilităţi militare pe flancul de Est al NATO şi în România. Care este perspectiva de la Washington, vor exista mai multe capabilităţi militare aduse aici în România sau în Marea Neagră, în afară de forţele de rotaţie şi de exerciţiile în comun care au loc acum?

Rose Gottemoeller: Vreau să încep prin a spune că am avut o reacţie imediată de reasigurare şi au avut loc activităţi de reasigurare, printre care misiuni aeriene în zona baltică, precum şi în această regiune. Ştiu că există câteva îngrijorări cu privire la echilibrul dintre zona baltică, de nord, şi această zonă din Marea Neagră, dar putem vedea că, în ce priveşte interesul şi incursiunile Rusiei în Marea Neagră, ele sunt la fel de serioase. Deci cred că va continua să existe o concentrare comună cu privire la zona unde trebuie să ne desfăşurăm activităţile de reasigurare, ca Alianţă Nord-Atlantică, nu doar ca o problemă bilaterală între SUA şi România. Acum îl las pe domnul Rose să vorbească despre activităţile care au loc la Capitoliu, ca urmare a interesului preşedintelui pentru această problemă a bugetului pentru reasigurare.

Frank Rose: După cum poate ştiţi, preşedintele a cerut peste un miliard de dolari pentru iniţiativa de reasigurare, pentru aliaţii şi partenerii noştri de aici, din Europa. Aş spune că există un sprijin bipartid puternic în Congresul SUA, pentru această iniţiativă. Va trebui să vedem cât de repede se mişcă Congresul, avem ultima sesiune a acestui Congres, sesiunea până la finalul mandatului preşedintelui Senatului, dar cred cu tărie că în curând Congresul, cu un sprijin bipartid, democraţii şi republicanii, vor sprijini cu putere finanţarea acestei iniţiative.

Rose Gottemoeller: Ca o notă de subsol, aş spune că dacă e vreo finanţare care să se mişte rapid prin Congres, va fi o finanţare legată de apărare, nu doar pentru acest scop, ci şi pentru altele. De obicei au prioritate.

Gândul: După cum poate ştiţi, duminică am avut alegeri prezidenţiale aici în România. Vă aşteptaţi să se schimbe ceva în ce priveşte parteneriatul SUA-România, sub noul preşedinte Klaus Iohannis? Ce aşteptări are Washington de la această schimbare de preşedinte?

Rose Gottemoeller: În primul rând, am fost într-adevăr foarte impresionaţi de calitatea procesului democratic de aici din România. S-a luptat mult la aceste alegeri, s-a mers în două tururi pentru votarea preşedintelui, dar a fost o calitate foarte ridicată în ce priveşte dezbaterea, discuţiile şi procesul ca întreg. Cred că democraţia este vie şi sănătoasă în România, e destul de evident. În al doilea rând, aşteptăm să lucrăm cu preşedintele ales Iohannis şi cu guvernul său, suntem foarte interesaţi să continuăm să întărim relaţia bilaterală în toate domeniile şi deci aşteptăm să ne conectăm cu el cât mai repede posibil şi să continuăm să muncim serios pentru întărirea parteneriatului nostru bilateral în multe domenii, inclusiv în unele domenii noi pe care preşedintele poate le are printre priorităţile sale. Va fi, cred, în continuare o relaţie sănătoasă şi aşteptăm să ajungem să îl cunoaştem şi să lucrăm cu el.

Frank Rose: Eu aş adăuga că SUA continuă să vadă România ca pe un partener strategic cheie, în primul rând, iar în al doilea rând, nu anticipăm nicio schimbare în relaţia dintre SUA şi România. Vedem sprijin pentru această relaţie strategică în toate partidele şi ştiu că a existat sprijin aproape unanim pentru acordul privind sistemul de apărare antirachetă, în 2011. Cred că a existat doar un vot împotriva acordului, iar asta pentru mine este un simbol al relaţiei bilaterale puternice pe care o împărtăşesc toate partidele din România. Aşteptăm să lucrăm cu preşedintele ales şi cu noul Guvern al României.

Gândul: O altă întrebare despre România. Recent, Guvernul României şi-a exprimat nevoia pentru o cooperare militară mai bună cu China. A fost o întâlnire bilaterală la nivel militar, iar ministrul Apărării a spus că avem nevoie de o cooperare mai puternică cu China. Ce credeţi despre asta, o ţară care are o cooperare militară puternică şi cu SUA, şi cu China?

Rose Gottemoeller: Ei bine, preşedintele nostru tocmai s-a întors din China, deci nu ar fi bine pentru mine să comentez de faptul că România are un interes în relaţia cu China. Eu cred că ţările trebuie să îşi dezvolte relaţiile de lucru după cum e necesar şi noi credem că avem cel mai puternic parteneriat strategic cu România, iar şi mai mult, din punct de vedere multilateral, în interiorul alianţei NATO avem o relaţie foarte puternică şi sănătoasă cu România. Mai mult, aş spune că România a dat un exemplu în Uniunea Europeană, în ce priveşte mai multe sancţiuni care au ridicat recent probleme, în contextul incursiunii Rusiei în Ucraina şi îngrijorărilor noastre privind preluarea Crimeii, deci România a jucat un rol puternic într-un număr de forme multilaterale, dar şi în relaţia noastră bilaterală, deci nu văd niciun motiv ca sănătatea acestei relaţii să fie afectată de factori externi.

Frank Rose: Eu aş adăuga, şi nu o să comentez declaraţiile recente ale ministrului vostru al Apărării, că relaţia de apărare bilaterală SUA-România este extrem de puternică şi eu mă aştept să continue să crească.

Gândul: O întrebare despre Rusia. Se spune că Rusia va identifica deschis NATO şi SUA drept ameninţări în noua sa doctrină militară, care va fi publicată luna viitoare. Credeţi că este vorba de o escaladare în relaţia SUA-Rusia şi care credeţi că va fi răspunsul de la Washington, dacă într-adevăr acest lucru se va întâmpla?

Rose Gottemoeller: Să ştiţi că îmi este foarte greu să comentez o situaţie ipotetică şi nu aş vrea să comentez. Voi spune că Washington a fost foarte decis în timpul acestei crize a Rusiei în Ucraina să trimită mesaje clare Moscovei, să fie foarte clar asupra îngrijorărilor noastre când apar şi fără echivoc în legătură cu aceste îngrijorări. Dar şi să se asigure că nu intrăm într-un ciclu de acţiune/reacţiune, într-o spirală care duce la vreun fel de cursă a înarmării sau la vreun fel de nouă confruntare. Nu este în interesul nostru, nu este în interesul Moscovei şi nu este în interesul aliaţilor noştri din Europa. Deci cred că este important să fim puternici şi fără echivoc când avem îngrijorări faţă de ce face Moscova, să adoptăm acţiuni puternice ca răspuns şi cred că gama largă de sancţiuni economice pe care am impus-o Rusiei, pentru a exprima cu adevărat îngrijorarea noastră serioasă faţă de ce se întâmplă în Ucraina, sunt instrumente importante pe care le-am pus în practică şi dovedesc că au efect. Dar în ce priveşte o escaladare către vreun fel de cursă a înarmării sau Război Rece, trebuie să fim foarte precauţi şi atenţi cu asta.

Gândul: Ştiu că sunteţi un negociator experimentat cu ruşii, aţi negociat noul acord START. Criza dintre Rusia şi Ucraina durează de aproape un an. Care credeţi că ar fi o soluţie, sunt ruşii capabili de compromis, este preşedintele Putin capabil de compromis şi de negociere cu adevărat?

Rose Gottemoeller: Deviza politicii ruse, de mai mulţi ani, din anii ’90, când s-au confruntat cu o criză economică severă şi cu instabilitatea ţării, este să se concentreze pe stabilitate, ca o deviză a politicii lor naţionale. Deci eu cred că este în interesul Rusiei să caute stabilitatea în această criză, iar modul de a face acest lucru este să urmeze paşii stabiliţi la Minsk, să aducă pacea în estul Ucrainei, să înceapă să separe combatanţii, să înceapă să facă paşi pentru a restabili graniţele internaţionale, să se asigure că armamentele grele şi echipamentele nu mai ajung din Rusia în Ucraina. Cu alte cuvinte cred că, în primul rând, da, Rusia are un interes în stabilitate, este un interes de durată. În al doilea rând, genul de criză care are loc în Ucraina, care continuă să fie provocată, nu este în interesul stabilităţii. Şi în al treilea rând, sunt paşi cu care Kremlin-ul a fost deja de acord în procesul de la Minsk, pentru a începe cu adevărat să reducă criza şi a reveni la condiţiile păcii şi stabilităţii în regiune. Deci sper sincer ca Moscova să ia în serios aceste măsuri, suntem îngrijoraţi în ultima vreme că nu le ia în serios, chiar săptămâna trecută a apărut îngrijorarea faţă de noi transporturi de armament în estul Ucrainei, asta nu arată că ei caută pacea şi stabilitatea. Deci este o îngrijorare. Dar cred că există potenţial şi avem chiar şi paşii stabiliţi în procesul de pace, deci ar putea fi realizat.

Gândul: Este un obicei pentru ruşi să spună că fac ceva, apoi să nu facă ce au spus? Din experienţa dumneavoastră…

Rose Gottemoeller: Nu pot să zic cât de obişnuit este acest lucru. Experienţa mea cu negociatorii ruşi este că se vor ţine de cuvânt, dacă promit ceva la masa negocierilor, se vor ţine de cuvânt. Şi deci este îngrijorător când vedem că nu se ţin de angajamentele pe care şi le-au asumat, să îndeplinească diversele puncte stabilite în acordul de la Minsk, deci este îngrijorător. Dar cu siguranţă, în cazul tratatului pe care l-am negociat eu, noul acord START, ei îşi îndeplinesc angajamentele, permit inspectorilor să intre în instalaţiile nucleare ruseşti să le verifice, noi vizităm Rusia de 18 ori pe an în acest scop şi ei vin în SUA, deci ei îşi îndeplinesc responsabilităţile sub acest acord important. Deci nu ar trebui să existe niciun motiv să nu poată continua să îşi îndeplinească responsabilităţile cu care au fost de acord în acordul de la Minsk.

Gândul: Vreau să vă întreb ceva şi despre baza de la Deveselu, ca parte a sistemului de apărare antirachetă, aţi vorbit despre asta şi în conferinţă. Care sunt aşteptările de la partea românească a sistemului, în ce priveşte apărarea Europei şi a SUA, şi cum se poziţionează ruşii faţă de acest lucru? Ei se opun mereu acestui sistem…

Rose Gottemoeller: Îl voi lăsa pe domnul Rose să răspundă la această întrebare, pentru că este un foarte bun expert pe Deveselu, fiind negociatorul nostru principal al acestui acord important, dar voi spune că ruşii se plâng de ani de zile de apărarea antirachetă şi de cooperarea antirachetă, deci cred că trebuie să acceptăm acest lucru ca pe o realitate a situaţiei, încercăm să continuăm să le subliniem că sistemele pe care le construim în Abordarea Europeană Adaptivă în Etape şi care lucrează şi pentru SUA sunt sisteme limitate, care să protejeze împotriva unor ameninţări limitate. Şi vom continua să încercăm să îi convingem. Dar daţi-mi voie să îl las pe domnul Rose…

Frank Rose: Vreau să repet ce am spus şi în conferinţă. Nu puteam să cerem un partener mai bun pentru a implementa acordul de apărare antirachetă, decât România. Tot ce am cerut, tot ce am avut nevoie, partea română a pus la dispoziţie. Daţi-mi voie să folosesc această ocazie pentru a mulţumi României pentru sprijinul hotărât. Baza scutului antirachetă este în grafic şi bugetată să devină operaţională la sfârşitul anului viitor. Am avut ocazia să fiu aici anul trecut, la punerea pietrei de temelie a bazei şi aproape toate componentele sunt acolo, începem procesul de verificare. Ultima etapă importantă pentru a declara sistemul operaţional va fi vara viitoare, când vom avea un test de interceptare a sistemului Aegis Ashore din Hawaii, dar anticipăm că acesta va decurge bine. Dar repet, cred că avem un progres foarte, foarte bun şi o mare parte din asta se datorează eforturilor importante ale oamenilor din România. În ce priveşte Rusia, după cum a arătat şi subsecretarul de stat Gottemoeller, ruşii au susţinut de mulţi ani că apărarea antirachetă este concepută împotriva Rusiei şi că are potenţialul de a submina capabilităţile sale strategice de descurajare. Noi am fost foarte clari că apărarea antirachetă americană şi a NATO nu este direcţionată către Rusia, nici nu are capacitatea să anuleze capabilităţile strategice ruseşti. De asemenea, am fost foarte clari că vom continua să progresăm cu implementarea bazei de aici, de la Deveselu, precum şi a bazei din Polonia. Este vorba despre a ne asigura că SUA şi prietenii şi aliaţii săi se pot apăra împotriva ameninţării cu rachete balistice. Şi vom face acest lucru.

 

Citește și: