Andreea OFIŢERU
82084 vizualizări 13 nov 2014

După ce a analizat votul din peste 3.000 de localităţi, oraşe şi comune, sociologul Dumitru Sandu şi-a dat seama că nu doar simpla poziţionare geografică a influenţat rezultatul alegerilor, aşa cum pare privind harta României împărţită în două, între Ponta şi Iohannis.  Există mai mulţi factori care au influenţat votul: gradul de sărăcie, legătura cu diaspora şi reţelele sociale, cultura şi activitatea de campanie a fiecăruia dintre candidaţi. Dumitru Sandu a realizat o hartă detaliată prin care România nu se împarte pur şi simplu în roşu şi albastru şi care arată că există zone în care rezultatul este departe de a fi tranşat. „În primul rând, lupta se va duce în principal acolo unde procentele au fost apropiate, ceea ce înseamnă sub 20 de puncte procentuale. Ce e mai mare de 25% e tranşat. Dar în localităţile unde diferenţa e mai mică de 20-25% acolo lupta este din plin, iar pe segmente sociale vor fi mai active segmentele sociale aflate în contact direct/indirect cu diaspora, dar şi la periferiile oraşelor mari. Deci, practic urmează să apară un segment foarte activ de populaţie”, spune Dumitru Sandu.

CITIŢI MAI JOS INTERVIUL INTEGRAL

Domnule Dumitru Sandu, aţi văzut harta „ruperii” României în două, după votul din 2 noiembrie, colorată în roşu şi albastru. Cum comentaţi această hartă?

Este una dintre hărţile posibile. E o hartă făcută pe logica de alb şi negru. Cei care au construit-o, pornind de la date reale, au spus dacă în localitatea X sau în judeţul Y, predominant a fost votul pentru Ponta, judeţul este roşu, dacă a fost predominant cu un procent-două în plus pentru Iohannis,  judeţul are culoare care nu e roşu. Asta e logica pe care s-a lucrat. Se poate. Nu e nicio problemă. Depinde ce vrei.

Cât de reală este această hartă?

Reală este, pentru că e o hartă construită pe ideea de culori acordate în funcţie de procentul maxim. Însă, dacă vrei explicaţie şi previziune nu poţi lucra cu ea. Dacă vrei să înţelegi ce e în spatele votului, eu prin meseria mea sunt obligat să le spun studenţilor ce este în spatele votului, atunci nu poţi lucra cu alb şi negru. Ai nevoie de previziune legată de locurile, de localităţile şi regiunile, în care e probabil că se va schimba semnificativ ceva. Aici, iarăşi nu o poţi schimba.

Regiunile istorice nu sunt atât de omogene pe cât par

La rândul dumneavoastră, aţi făcut o hartă denumită generic ”Două Românii şi o diasporă” în care explicaţi cam cum a avut loc votul în străinătate şi spuneţi că au fost mai multe modele de vot. Ce ne puteţi spune despre aceste modele de vot?

Ele pot fi mai puţine, pot fi mai multe, pentru că deocamdată prima lentilă pe care am folosit-o pentru a vedea diversităţile a fost lentila judeţeană. Imediat însă, după ce a apărut harta respectivă, am fost obligat să lucrez cu o lupă mai fină. Am coborât de la 41 plus Bucureştiul, asta înseamnă 42 de judeţe, la comune şi oraşe. Asta înseamnă că am vrut să reconstitui imaginea votului din 2 noiembrie folosind peste 3.000 de localităţi, având votul pentru fiecare dintre cei 14 candidaţi, iar pe de altă parte având datele legate de nivelul mediu de educaţie, de vârsta medie a populaţiei şi tot ce înseamnă nivel de dezvoltare. Asta este o categorie de factori.

Harta întocmită de Dumitru Sandu

A doua categorie de factori care m-a interesat şi care cred că contează în explicarea fenomenului, este legată de reţelele sociale. Mai mult decât în anii anteriori, va conta foarte tare unde sunt plecaţi oamenii din localitate să lucreze în străinătate. Veţi vedea că nu e suficient să zici localitatea X are atâţia oameni la lucru în străinătate. Unde-i are? De ce? Pentru că are loc un proces de învăţare, de socializare, cei de acolo trimit acasă gânduri, valori ş.a.m. d.

În al treilea rând, sunt factori culturali, şi cu asta ajungem direct la punctul de pornire. Vom vedea că Transilvania nu e atât de omogenă pe cât pare. Vechiul Regat, cu Moldova, cu Muntenia, cu Dobrogea şi Oltenia, nu e atât de omogenă pe cât pare.

În al patrulea rând, vorbim despre modul în care au lucrat echipele de campanie pentru fiecare dintre candidaţi.

Factorii care ar putea schimba soarta alegerilor

Există vreo legătură directă între rutele pe care le-aţi trasat dumneavostră şi candidaţi? Cum a fost influenţat votul de sărăcie, de reţele sociale sau de cultură?

Ca să rezumăm pentru cei care urmăresc discuţia noastră, vă propun să le luăm pe rând pe trei dintre ele. Cea de-a patra - munca echipelor de campanie- se vede la televizor, dar eu nu am date pentru măsurarea ei. Eu cred că nu contează foarte tare cum e cu emisiunea din ultima seară, din penultima seară, pe echipe de campanie se anulează reciproc chestiunile astea.

România se află în clipa de faţă într-un stadiu în care există clar mişcări sociale, care întreţin toată discuţia despre cum s-a votat la Viena, Paris s.a.m.d, toată discuţia despre ce s-a creat pe linia DNA-ului.

Toate acestea au creat teme de agendă publică. Aceste teme de agendă publică, ştiu, cu datele pe care le am, că e foarte probabil că vor juca mai puternic decât discursurile candidaţilor.

Votul din diaspore

Dacă într-o localitate nu ajunge candidatul, ci numai mesajul de la televizor, ce se întâmplă?

Se întâmplă că, chiar dacă ajunge şi candidatul, ajunge şi imaginea de la televiziune, practic toate astea sunt puse în balanţă cu ce zice vecinul, cu ce zice copilul meu din Italia sau Germania, şi practic eu iau decizia în funcţie de cel în care cred cel mai mult, vecin, rudă, prieten, candidat.

„Diferenţele dintre cei doi candidaţi sunt instabile. În turul 2 am putea avea alte procente”

Cine a câştigat pentru fiecare dintre cei trei factori- dezvoltarea sărăciei, reţele sociale şi cultură- pentru care aveţi date?

Pentru fiecare dintre ei avem regularităţi, opoziţii pe care încerc să le descriu. La dezvoltarea sărăciei este foarte adevărat că harta cu cele două culori- albastru şi roşu- se regăseşte aici. Votul pentru Victor Ponta este localizat majoritar, chiar dacă nu judec numai pe maxim şi minim, ci şi pe intermediar, în vechiul Regat. Numai că, de exemplu, Iaşi, Neamţ şi Suceava sunt în Moldova, adică vechiul Regat, dacă ar fi să judecăm după culori aceste judeţe ar trebui încadrate la roşu, de stânga. Dar situaţia este diferită.

Avem în minte harta vechiului Regat, dar nici aici nu toate judeţele sunt la fel de sărace. Şi atunci cele trei judeţe din Nordul Moldovei, urmate de Galaţi, Constanţa, Tulcea, urmate Nordul Munteniei de Prahova, urmate în Nordul Olteniei de Vâlcea, toate acestea sunt judeţe care se rup din logica votului majoritar, covârşitor pentru Ponta.

Intră în logica votului în primul rând pentru Ponta, în al doilea pentru Iohannis. În total, sunt 10 astfel de judeţe în toată ţara. Diferenţele între procentul Ponta şi Iohannis merg între  5-6% şi 12%.

Toate aceste diferenţe sunt instabile, în sensul că e foarte probabil că în turul doi vor fi alte rezultate. De ce? Pentru că diferenţa de 15, 10 sau 5 procente din turul I poate modificată în turul al doilea. De ce spun asta? În primul rând, pentru că apar alţi alegători care nu au fost în turul 1. În al doilea rând, alt factor care joacă foarte tare relativ previzibil ţine de mişcările sociale, asociate votului din 2 noiembrie, pe votul în străinătate.

Noi am regionalizat foarte tare discuţia pe multe teme, dar ce se întâmplă acum, în noiembrie 2014, în legătură cu mişcările sociale, dezbaterea publică nu mai este fenomen de regiune istorică şi de diasporă. Este în primul rând fenomen de conştiinţă civică, orientare spre vot, agendă publică la nivelul oraşelor mari, care ele fac agenda publică. Uitaţi-vă unde au avut loc protestele din ultimele zile.

Ce ne spuneţi despre votul din diaspora?

Ăsta este un capitol care îşi merită toată atenţia pentru că datele sunt importante. E prima dată când se vede foarte clar legătura extrem de puternică între diaspore şi ţară. Vom vedea că votul nu e acelaşi în toată diaspora. În primul rând, votul din Republica Moldova diferă de votul din noua diasporă constituită din votanţii plecaţi la lucru în străinătate după 90 în ţările europene.

„1,5 milioane de români plecaţi în străinătate au drept de vot, pentru ei ar trebui asigurate locuri de vot”

Spuneaţi în analiza dumneavoastră că de fapt migraţia românească se transformă treptat în diaspore, mai degrabă în Nordul Europei decât în Sudul Europei. De ce vorbim de mai multe diaspore?

Eu „am stat de vorbă” cu 3.000 şi ceva de localităţi. Diasporele sunt diferite pentru că au compoziţie educaţională, culturală diferită, au vârste diferite. Spre Italia s-a plecat demult, spre Marea Britanie, Suedia şi Danemarca mai târziu. Deocamdată aş merge pe corectarea imaginii publice, care nu ştiu de unde vine, că votul diasporei şi cultura de diasporă înseamnă ce pun în urnă cei aproximativ 1,5 milioane de oameni. Din totalul de aproximativ 3 milioane de români plecaţi în străinătate 1,5 milioane au drept de vot, pentru ei ar trebui asigurate locuri de vot.

Ideea că în dispore se poate vota oricum şi că în ţară e altceva nu e corectă. Am luat localitate cu localitate să văd dacă între procentele de vot pentru primii doi candidaţi, Iohannis şi Ponta, şi locurile unde sunt plecaţi majoritar cei din localităţile respective e vreo legătură. Constatăm că în localităţile care au ponderi mari de persoane plecate pentru mai mult de un an de zile se votează mai mult în favoarea lui Victor Ponta decât în favoarea lui Iohannis.

Pentru Iohannis am surprinzător legătură puternică cu plecările spre Spania. Localităţile din România în care există o pondere mai mare de plecări în Spania dau un procent mai mare de votanţi pro Iohannis.

Pentru Iohannis votează şi localităţi care au persoane plecate în Germania şi SUA.

Ceea ce vreau să pun în evidenţă este următorul lucru: pe migraţie fiecare localitate este ca un individ, are experienţă pe migraţie fie mai mult în Spania, Suedia, etc. Experienţa majoritară pe migraţie pe care oamenii dintr-o anumită localitate influenţează votul.

Concluzia este următoarea: diaspora nu condiţionează, nu marchează votul numai prin ce pune în urnă, ci şi prin ce se discută cu cei care sunt plecaţi de acasă.

Fac un scenariu: dacă să zicem că am o fiică care lucrează în Anglia şi care mă sună şi-mi spune că n-a putut vota, şi nici în turul doi nu poate vota, nici nu trebuie să-mi spună mai mult.

„Nu există o diasporă, există diaspore”

Există vreo influenţă între modul de trai de acolo şi puterea de acolo, în sensul că dacă acolo sunt liberalii  la putere şi mie mi-e bine atunci votez cu liberalii şi în ţară, sau invers dacă mi-e bine cu socialiştii votez şi în ţară cu socialiştii?

E corectă întrebarea, dar mai mult decât cine e la putere acolo, stânga, dreapta, extrema, contează foarte tare nivelul de educaţie al celui care este acolo. La ce ne referim când vorbim despre nivelul de educaţie? Fiecare dintre noi trăieşte cu o hartă mentală a ceea ce este bine pentru România .

Omul votează în funcţie de ceea ce crede el că este bine pentru România şi pentru el. Toţi factorii pe care noi i-am menţionat acum sunt factori abstracţi, dar e clar că toate se topesc într-o agendă personală, agendă publică – asta mă duce la vot.

În calitate de sociolog, aş sublinia că agenda publică realizată în această toamnă cu ocazia alegerilor din România nu se închide acum. Ea va continua pentru că problemele sunt grele: modernizarea instituţională, anticorupţia, eficienţa administrativă, toate astea sunt teme care intră în conştiinţa publică şi îşi au inerţia lor. Din fericire, societăţile merg înainte pentru că procesele sociale sunt „încăpăţânate”, nu se opresc.

Dumneavoastră care aţi făcut mai multe studii despre diasporă cum i-aţi caracteriza pe românii din străinătate în câteva cuvinte?

Am introdus ideea de diaspore. E clar că la nivelul lor sunt grade diferite de activism. Mă feresc să vă dau un răspuns global dintr-o dată. E clar că pentru cei pe care i-am văzut există mişcări sociale în diaspora în favoarea votului deschis, egalitar pentru toţi.

Sunt mişcări sociale, adică e vorba de o acţiune colectivă pentru rezolvarea unor probleme prin soluţii instituţionale.

Până nu se găsesc soluţiile pentru vot- prin corespondenţă, mai multe cabine de vot, vot online- problema nu se rezolvă. Mişcări de genul ăsta nu sunt rezultatul teoreiei conspiraţiei.

E foarte adevărat că cei pe care îi vedem în stradă sunt practic segmentul cel mai activ. Dar votul trebuie asigurat uşor, fără costuri mari, pentru aproximativ 1,5 milioane de români cu drept de vot, aşa cum arată statisticile.

Per ansamblu, se pot spune lucruri despre românul din străinătate: prin natura lucrurilor are o toleranţă mai mare faţă de risc. Cine a plecat să lucreze în străinătate nu se sperie uşor că n-are loc de muncă azi. În plus, românii sunt mai creativi.

În sondajele pe care le-am făcut, i-am întrebat pe românii care s-au întors în ţară şi pe cei de acolo, şi românul mediu a spus aşa: românul care lucrează afară este mai creativ, munceşte mai mult, îşi respectă timpul liber în mai mare măsură decât cel care este în ţară, ştie valoarea banului.

I-am întrebat în ce condiţii s-ar întoarce acasă şi au răspuns: că m-aş întoarce dacă şcoala ar fi ca cea de-a aici, dacă spitalul din ţară ar fi ca cel de aici. Deci ei vor o calitate a vieţii instituţionale.

„Problema este să creezi condiţii în aşa fel încât românul care este în drum spre Premiul Nobel de exemplu să se simtă motivat să ajute pe cei de acasă”

Poate fi diaspora considerată un motor  de dezvoltare pentru România?

Fundamental. Riscul de a nu-i lua în seamă este un risc mortal pentru viitorul ţării, n-ai voie să te joci cu chestiunea asta. Pentru că dincolo de votul ca atare, în clipa de faţă trăim în secolul XXI, când dezvoltarea înseamnă conectivitate, ăştia sunt oamenii cu care poţi face afaceri transnaţionale , sunt oamenii care îţi aduc idei noi. Problema este să creezi condiţii în aşa fel încât românul care este în drum spre Premiul Nobel de exemplu să se simtă motivat să îi ajute pe cei de acasă. În momentul în care nu faci nimic pentru votul prin corespondenţă îi piere cheful să te mai ajute vreodată.

Aţi văzut exit pollurile din campanie electorală. Cum vi se par? Aveţi încredere în ele?

Unele sunt bune. Testul e simplu: uitaţi-vă pe site-urile institutelor care spun că au făcut exit polluri şi care au pus datele la vedere. Transparenţa este testul.

Cum vi se par mesajele celor doi candidaţi – lucrul bine făcut şi mândru că sunt român?

Mi se par puţin importante. Forţele sociale care joacă în spatele votului sunt mult mai puternice.

Eu voiam să vă întreb dacă aceste mesaje au vreo legătură cu punctele unde harta este un pic mai roşie sau un pic mai albastră?

În harta aceea, realizată pe 3000 de localităţi, e posibil ca în anumite judeţe această legătură să nu apară exact în judeţul în care ar trebui să apară. E o întrebare de ce în Prahova, judeţ bogat din Nordul Munteniei, nu e decis votul? Nu e nici în grupa de sărăcie. Eu am o ipoteză care zice că este vorba de efect de contagiune, de legătură culturală cu Braşovul. Toată ideea că munţii taie România nu e adevărată.

„În localităţile unde diferenţa e mai mică de 20-25% acolo lupta este din plin”

După părerea dumneavostră care dintre mesajele candidaţilor prind mai bine pe rutele trasate înainte- dezvoltarea sărăciei, a culturii, a reţelelor sociale? Are legătură sărăcia cu mândria, sau lucrul bine făcut cu cultura?

Este firesc ca în zonele sărace mesajul legat de asigurarea supravieţuirii să prindă mai bine, e firesc ca promisiunea de pensie, de ajutor să prindă mai puternic acolo. Alegătorul este un om raţional, stăpân pe situaţia lui.

După cum este firesc ca în oraşele mari, unde nivelul de trai este mai bun, să nu prindă. Acolo să prindă mesajul anticorupţie, mesaj pe care eu nu l-am văzut foarte bine creionat la nivelul celor doi candidaţi.

Aţi văzut că la primul tur au ieşit puţin peste jumătate dintre români. Aveţi vreun mesaj pentru cei care nu au ieşit la vot?

Nu am mesaj, am predicţii, pot să spun ce se poate întâmpla. Ideea este că mai mult decât oricând în istoria recentă a României avem de-a face cu un mediu social extrem de activ, care inevitabil va scoate mai mulţi oameni la vot.

Referitor la fiecare candidat în parte, de unde credeţi că mai poate lua voturi fiecare dintre ei în turul al doilea?

În primul rând, lupta se va duce în principal acolo unde procentele au fost apropiate, ceea ce înseamnă sub 20 de puncte procentuale. Ce e mai mare de 25% e tranşat.

Dar în localităţile unde diferenţa e mai mică de 20-25% acolo lupta este din plin, iar pe segmente sociale vor fi mai active segmentele sociale aflate în contact direct/indirect cu diaspora, dar şi la periferiile oraşelor mari. Deci, practic urmează să apară un segment foarte activ de populaţie.

După părerea dumneavostră care candidat va ieşi în avantaj?

Eu v-am făcut deja o predicţie cum că agenda publică va fi aceeaşi şi că nu poate fi ignorată. Şi dacă cineva ajunge preşedinte şi ignoră agenda care s-a constituit va fi greu. Tehnic vorbind, diferenţa de aproximativ 10 puncte procentuale este mare, dar viteza de creştere a orientării pro Iohannis este considerabilă. Asta se poate spune.

Cum vi se pare societatea românească după 25 de ani de la Revoluţie?

Direcţia este bună. Fac parte dintre cei care cred că conştiinţa critică e factor fundamental de dezvoltare. În clipa de faţă, România iese din campania electorală 2014 extrem de critică în legătură cu coruptia, transparenţa, justiţia, inegalităţile sociale.

România este pe drumul foarte bun pentru că numărul celor care sunt informaţi, foarte critici în legătură cu starea de fapt, este un factor de dezvoltare. Neîncrederea în Parlament este un factor care favorizează schimbarea Parlamentului.

România este în criză. Toate ţările au ieşit din astfel de crize prin mişcări sociale. România are nevoie de mişcări sociale care să corecteze inerţia insituţională. Un al doilea motiv de încrede în viitor rezidă în multiplicarea legăturilor între cei de afară şi cei din ţară. În secolul XXI dezvoltarea nu se mai face prin izolare, nu se mai face numai prin noi înşine.

Imagine: Cătălin Sanda

Editor imagine: Florin Despa

Citește și: