Claudiu PÂNDARU
5705 vizualizări 11 iul 2011

Ministrul de Externe Teodor Baconschi a acceptat să vină la Interviurile Gândul. Oficialul a vorbit despre scandalul diplomatic dintre România şi Rusia, după ce Ministerul rus de Externe a condamnat în termeni duri o declaraţie făcută de preşedintele Băsescu într-o emisiune TV.

Băsescu spunea că ar fi dat şi el ordinul "Soldaţi români, vă ordon să treceţi Prutul", în conjunctura istorică de acum 70 de ani. După ce Moscova a calificat declaraţia drept "bravadă neruşintă, ministrul român de Externe spune în interviul acordat gândul că "nu trebuie să supraestimăm semnificaţia unor opinii personale pe marginea unui subiect istoric îndepărtat, tragic de ambele părţi şi care rămâne să fie evaluat în istoriografia din cele două ţări."

Întrebat dacă declaraţia preşedintelui Băsescu nu este o gafă, Baconschi a replicat: "Daţi-mi definiţia gafei. Este o opinie la care preşedintele României are dreptul, ca şi noi doi, şi asta este exprimarea unei opinii în cadrul unui interviu pe un subiect istoric, iar atitudinile oficiale adoptate de un guvern şi un stat în raport cu alt stat trebuie să se cantoneze în canalul oficial."

Ministrul român de Externe mai spune că "era normal ca Ambasada Federaţiei Ruse de la Bucureşti, cu care avem un dialog constant, să vină să întrebe, să ceară clarificări, şi nu să primim pe reţele de socializare din partea ambasadorului Rusiei la NATO, domnul Rogozin, nişte fragmente de informaţie pe twitter. În mod normal, statele dialoghează prin ministerele lor de Externe şi ne aşteptăm ca perpetuarea dialogului nostru să se producă pe acest canal oficial, consacrat."

Citiţi mai jos partea din interviu în care Teodor Baconschi vorbeşte despre relaţia dintre România şi Rusia.

Un sumar al principalelor declaraţii:

- Ce spune Teodor Baconschi despre candidatura sa la preşedinţia României: "Mă gândesc". Găsiţi aici continuarea declaraţiei

- În cadrul aceluiaşi interviu, ministrul român a vorbit şi despre disputele diplomatice cu Ungaria, după ce Bucureştiul a anunţat proiectul de regionalizare a României: "Este un ping-pong de declaraţii politice cu miză internă, electorală sau nu, şi MAE trebuie să îşi păstreze echilibrul şi serenitatea în abordarea relaţiei bilaterale". Vedeţi aici când crede Baconschi că ar putea Guvernul să pună în practică proiectul şi cum răspunde atunci când e întrebat dacă PDL se simte şantajat de UDMR.

- O altă temă a discuţiei a fost intrarea României în spaţiul Schengen. "Se conturează într-adevăr scenariul unei adeziuni în doi paşi", spune ministrul român de Externe. Găsiţi aici partea de interviu în care sunt detaliaţi aceştia.

- Baconschi a încercat să explice şi declaraţia sa de admiraţie faţă de ministrul Dezvoltării, Elena Udrea: "conţinea autoironie". Vedeţi aici ce spune Teodor Baconschi despre "farmecul" Elenei Udrea şi ce au ratat "oamenii inteligenţi"

- Ministrul de Externe şi milionul de români care să voteze PDL prin corespondenţă: "Este bine să fii cât mai ambiţios". Continuarea declaraţiei o găsiţi aici.

- Şeful Ministerului de Externe a comentat şi discuţia pornită de preşedintele Băsescu, legată de înfiinţarea unui nou minister, cel al fondurilor europene, dar şi circulara pe care liderii PDL au trimis-o în teritoriu şi prin care cereau informaţii despre evenimentele locale, culturale, religioase pentru ca şefii partidului să participe. Teodor Baconschi despre Băsescu la Guvern şi liderii PDL trimişi "la firul ierbii" să se întâlnească, în ţară, "cu oameni vii, concreţi"

- Teodor Baconschi vorbeşte şi despre criza economică mondială. Baconschi: "Vreţi să spuneţi că oricum va fi un dezastru global din care România nu are cum să scape. Ăsta este sensul întrebării?" Aflaţi aici ce întrebare l-a iritat pe ministrul de Externe


- Teodor Baconschi a făcut şi câteva comentarii după vizita premierului israelian la Bucureşti: "israelienii şi palestinienii trebuie să trăiască şi de acum înainte, sau mai exact după apariţia unui stat palestinian, tot împreună"

Declaraţiile despre războiul diplomatic dintre România şi Rusia

CP: - Domnule ministru, o să intrăm direct în subiectul de actualitate şi am să vă dau un citat. Este de la Ministerul Afacerilor Externe din Rusia. Sună aşa: "O asemenea bravadă neruşinată care justifică agresiunea nazistă şi întinează memoria a milioane de victime ale nazismului este inacceptabilă şi trebuie evaluată cum se cuvine în Europa Civilizată". Ştiţi, desigur, este un răspuns la o declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu făcută într-o emisiune TV. Cum vi se pare declaraţia ministerului rus?

Teodor Baconschi: - Ministerul Afacerilor Externe a reacţionat la această declaraţie printr-un comunicat de presă în care deplângea tonul nediplomatic al limbajului folosit şi faptul că nu au fost utilizate canalele bilaterale obişnuite pentru a clarifica contextul.

CP: - Trecând peste această remarcă şi sancţiune de formă pe care a dat-o Ministerul de Externe român, fondul...

Teodor Baconschi: - Diplomaţia este formală. Lucrează cu simboluri, forme şi îşi dozează limbajul pentru a transmite un mesaj politic corect.

CP: - Şi pe fondul problemei, cum aţi reacţiona?

Teodor Baconschi: - Trebuie să evocăm 20 de ani de relaţie româno-rusă destul de complicată. România a fost ultimul stat, care în aprilie 1991 a încheiat un tratat politic cu URSS, cu câteva luni înainte de colapsul URSS. Tot România a fost ultimul stat european care, în 2003, a încheiat un tratat politic cu Rusia. Se vede de aici că am fost în contratimp cu restul ţărilor central şi est-europene. Două teme au blocat agenda bilaterală. O tematică de securitate, care îşi avea originea într-un articol din tratatul cu URSS, semnat de Ion Iliescu în 1991, dar neratificat de către Parlament, care ar fi permis interpretatea că România trebuia să consulte Rusia dacă vrea să adere la NATO. Era o prevedere pe care negociatorii ruşi o tot rostogoleau în noile variante de text în anii 1990. Al doilea set de probleme pentru care nu am găsit o abordare unitară ţine de istoria comună, adică de condamnarea Pactului Molotov-Ribbentrop şi de problema Tezaurului României evacuat la Moscova între 1916 şi 1917, cu garanţiile statelor aliate şi care nu a fost restituit integral. Compromisul a fost găsit prin includerea în Acordul conex la acest tratat a condamnării în egală măsură a Pactului Molotov- Ribbentrop şi a participării României alături de Germania în al Doilea Război Mondial. Cât priveşte discuţia pe tezaur, s-a agreat în 2003, tot în Acordul conex, înfiinţarea unei aşa-zise comisii obşteşti, adică a unei comisii neguvernamentale de experţi, de istorici, pentru că asta a negociat în acel moment domnul Cristian Diaconescu. Cred că nu se putea obţine mai mult.

Relaţia româno-rusă este complicată şi pentru că cele două capitale au perspective diferite asupra evoluţiilor din Republica Moldova. România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, în august 1991, chiar în ziua în care a fost declarată independenţa, şi sprijinim parcursul european al statului vecin, parcurs pentru care se pronunţă 75% din locuitorii Republicii Moldova, conform sondajelor. Prin urmare, pe acest fond, căutăm să obţinem o normalizare a tonului în dialogul bilateral. Există şi evoluţii pozitive, bunăoară în 2010 România a realizat un record la exporturile către Federaţia Rusă, cu mărfuri în valoare de peste 1,1 miliarde dolari.

CP: - Deficitul rămâne însă mare.

Teodor Baconschi: - Oricum, avem şi mari investitori ruşi activi pe piaţa românească. Apoi o firmă românească din domeniul serviciilor petroliere, UPETROM, a fost remarcată pentru lucrările de calitate executate în Rusia, chiar de către premierul Vladimir Putin. Ne lipseşte însă un dialog politic direct între părţi, aşa cum ar trebui să existe între două diplomaţii mature. În cele 18 luni de mandat la MAE eu am avut câteva întâlniri cu ministrul Serghei Lavrov, în marja unor evenimente multilaterale. S-au consumat şi două runde de consultări la nivel de secretar de stat, cu ocazia predării preşedinţiei OCEMN (Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră-n.red.) când iar am avut o discuţie bună cu prim-viceministrul de externe Andrei Denisov. Chiar acum o săptămână a avut loc şi întrevederea la nivelul vice-copreşedinţilor din cadrul Comisiei Mixte Interguvernamentale pe Cooperare Economică. O să înfiinţăm un nou Grup de lucru pe agricultură, domeniu în care Rusia este foarte interesată. La capitolul diplomaţie culturală avem câteva proiecte importante: pregătim acum un volum de documente privind prizonierii de război din URSS şi un altul despre relaţiile româno-sovietice.

CP:- Dvs spuneţi în momentul de faţă că venim după 20 de ani de relaţii sinuoase cu Rusia. Declaraţiile preşedintelui Băsescu nu au pus gaz pe foc?

Teodor Baconschi: - În primul rând, după declaraţiile la care faceţi referire era normal ca Ambasada Federaţiei Ruse de la Bucureşti, cu care avem un dialog constant, să vină să întrebe, să ceară clarificări, şi nu să primim pe reţele de socializare din partea ambasadorului Rusiei la NATO, domnul (Dmitri)Rogozin, nişte fragmente de informaţie pe twitter. În mod normal, statele dialoghează prin ministerele lor de Externe şi ne aşteptăm ca perpetuarea dialogului nostru să se producă pe acest canal oficial, consacrat.

CP: - Dvs sunteţi de acord cu afirmaţia preşedintelui Băsescu legată de cei 70 de ani de la celebra "Soldaţi români, vă ordon treceţi Prutul". Preşedintele spunea că, dacă ar fi fost în acea epocă istorică, ar fi dat acelaşi ordin.

Teodor Baconschi: - Cred că nu trebuie să supraestimăm semnificaţia unor opinii personale pe marginea unui subiect istoric îndepărtat, tragic de ambele părţi şi care rămâne să fie evaluat în istoriografia din cele două ţări.

CP: - Deci opinie personală, acesta este cuvântul-cheie în calificarea acestei declaraţii?

Teodor Baconschi: - Evident, era o opinie personală, exprimată în cadrul unui interviu.

CP: - Ce le spuneţi celor care au zis că această declaraţie a preşedintelui este o gafă, o mare gafă diplomatică?

Teodor Baconschi: - Cine a zis asta, domnul (Dmitri) Rogozin? Citaţi-mi câteva autorităţi care s-au exprimat în acest sens.

CP:- Ministerul de Externe rus a numit-o "bravadă neruşinată".

Teodor Baconschi: - Da, şi noi am condamnat caracterul cu totul neuzual al acelui comunicat din partea purtătorului de cuvânt al ministerului rus.

CP:- Deci să înţeleg că nu a fost o gafă.

Teodor Baconschi: - Daţi-mi definiţia gafei. Este o opinie la care preşedintele României are dreptul, ca şi noi doi, şi asta este exprimarea unei opinii în cadrul unui interviu pe un subiect istoric, iar atitudinile oficiale adoptate de un guvern şi un stat în raport cu alt stat trebuie să se cantoneze în canalul oficial.

CP: - Domnule ministru, eu am dreptul la o opinie. Dvs., preşedintele ţării reprezentaţi totuşi instituţiile în fruntea căror sunteţi. Opinia dvs. personală este mai puţin personală în momentul în care sunteţi ministru de Externe....

Teodor Baconschi: - Vă rog să nu facem discuţii pe marginea delictului de opinie, să continuăm discuţia pe subiecte de politică externă.

CP: - Aţi discutat cu ambasadorul Rusiei la Bucureşti această chestiune?

Teodor Baconschi: - Am o relaţie foarte deschisă cu ambasadorul Alexander Ciurilin, uşa mea a fost deschisă în permanenţă pentru acest dialog, îl aştept oricând îşi va manifesta dorinţa pentru continuarea lui.

CP: - Vă invit să trecem la o altă temă, oarecum legată de aceasta. Vorbeaţi despre Chişinău. Moldova a fost întotdeauna o miză în discuţiile dintre Moscova şi Bucureşti. Cum vi se pare evoluţia politică pe scena de la Chişinău? Comuniştii se reîntorc la putere.

Teodor Baconschi: - La ultimele alegeri locale, Partidul comuniştilor din Moldova s-a situat pe locul 2, după PLDM. Asta nu face însă mai puţin evidente provocările pe care elita politică de la Chişinău trebuie să le asume în acest moment: lipsa unui preşedinte, imposibilitatea de a găsi o soluţie la această problemă, menţine deschis riscul alegerilor anticipate, deci perspectiva instabilităţii politice interne; apoi obiectivul de a menţine la guvernare actuala coaliţie pro-europeană şi reformistă. Într-o democraţie emergentă este obligatoriu ca forţele politice orientate spre dialogul cu UE să îşi menţină coerenţa. Şi, bineînţeles, conflictul din Transnistria. Mesajul nostru şi al prietenilor Republicii Moldova din UE este clar, Alianţa trebuie să rămână unită pentru a continua reformele, este nevoie de mai puţină energie consumată în dispute interne şi mai multă concentrare pe reformarea statului. România acordă tot sprijinul pe linia ministerelor, a agenţiilor guvernamentale pentru realizarea acestor reforme şi, dacă Alianţa rămâne unită, dacă guvernul Filat continuă acelaşi program de guvernare, sunt optimist cu privire la viitorul european al Republicii Moldova.

CP: - Formula de negociere 5 plus 2 a eşuat recent. Care sunt motivele?

Teodor Baconschi: - S-a creat aşteptarea că la Moscova, cu prilejul reuniunii 5 plus 2, vor fi reluate negocierile oficiale, pentru că formatul acesta de negociere nu s-a mai reunit în mod oficial. În comentariile observatorilor occidentali, runda de la Moscova urma să se încheie cu un succes pentru diplomaţia rusă. Nu a fost aşa, dar sperăm că Rusia va rămâne angajată şi determinată ca următoarea rundă, din septembrie probabil, să fie un succes. Nu sunt foarte optimist că va fi aşa, cu titlu personal. În toamnă, în septembrie, începe campania electorală în Transnistria, se apropie şi alegerile parlamentare din Rusia şi în acest cadru cred că reluarea negocierilor va fi amânată.

Poziţia noastră în ceea ce priveşte Transnistria este precizată în declaraţia preşedinţilor Băsescu şi Ghimpu, semnată în 2010, potrivit căreia România sprijină Republica Moldova pentru a-şi păstra suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială, iar mecanismul omologat internaţional de negociere este 5 plus 2. Am exprimat în câteva rânduri opinia că Uniunea Europeană ar trebui să se implice mai mult în aceste negocieri, Germania cu titlu individual a făcut-o deja, dar fără îndoială că persistenţa acestui conflict îngheţat şi a unor trupe în vecinătatea estică a Uniuni Europene penalizează economic întreaga zonă, menţine un focar potenţial de instabilitate regională şi nu aduce avantaje niciuneia dintre părţi. Am constatat însă că şi Ucraina este în ultima vreme tot mai constructivă şi angajată pe deplin în conturarea unei soluţii.

Citește și: