Andreea OFIŢERU
4685 vizualizări 17 oct 2014

În interviul pentru gândul, acordat cu prilejul lansării volumului Suveranii României. Monarhia, o soluţie?”, apărut la Editura Humanitas, Lucian Boia arată că românii au „o anumită tradiţie a unei anumite aproximaţii a unor reguli, care nu sunt neapărat respectate”.  Vorbind despre faptul că în România încă nu există o separare clară între Biserică şi stat. Lucian Boia afirmă că nu înţelege mesajele electorale din campania pentru prezidenţiale legate de ortodoxism.

"Nu văd de ce am fi mândri că suntem ortodocşi, cum nu văd de ce am fi mândri că suntem catolici sau protestanţi. Sau mândri că suntem români. Atunci şi elveţienii să fie mândri că sunt elveţieni, şi americanii să fie mândri că sunt americani. Cred că asta e o condiţie normală să fii român şi ortodox, să fii german şi protestant. Asta nu e niciun titlu de mândrie, nici de jenă, pur şi simplu e condiţia normală a fiecăruia, aparţinem unei comunităţi, avem o anumită religie", a afirmat Lucian Boia.

Interviul cu Lucian Boia se înscrie în seria de interviuri-evenimet realizate de gândul, în care personalităţi ale vieţii publice din România vorbesc şi despre implicarea socială prin vot. În aceeaşi serie, au mai fost intervievaţi antropologul VINTILĂ MIHĂILESCU care a spus că merge la vot „pentru că trebuie să am conştiinţa împăcată într-un fel”, DORLI BLAGA, fiica lui Lucian Blaga, care a declarat că va işi la vot”, istoricul NEAGU DJUVARA care susţine că cine nu votează este laş, precum şi academicianul Solomon Marcus, care a vorbit despre votarea „răului celui mai mic”.

Gândul a lansat în urmă cu o lună campania „VREAU PREŞEDINTE”, având ca obiectiv stimularea unei dezbateri politice şi electorale de substanţă. Prin candidaţii care s-au înscris pe platforma VREAU PREŞEDINTE şi dezbaterile video cu challengerii, am arătat nevoia de a asculta idei noi, idei care contează cu adevărat pentru electorat. Ţinta acestei campanii sunt, pe de-o parte, candidaţii reali la preşedinţie, care se pot inspira din aceste dezbateri extrem de importante pentru alegătorul obosit de scandal şi zgomot politic.

Principalele  idei din interviu

- Despre mersul la vot.  „Oameni sunt dezamăgiţi, fiindcă se cam bate pasul pe loc. Anumite lucruri chiar nu merg. Cum spuneam, deosebirea dintre partide e mai mult în vorbe. Oamenii au motivele lor să fie dezamăgiţi”.

„La noi, prin tradiţie, este mai curând un mesaj negativ. Îi votezi pe unii ca să nu-i votezi pe alţii. Ajung să spună banalităţi până la urmă”.

- Despre comunism. „Comunismul a stricat foarte, foarte mult. I-a făcut pe oameni să nu mai creadă în nimic, sau să creadă doar în modul cum se poate descurca fiecare pe cont propriu”

- Despre o femeie care să conducă România. „Cred că există şi în privinţa asta, ca şi în multe altele, o mică întârziere în mentalităţile româneşti”

Interviul cu Lucian Boia, partea I:

Domnule Lucian Boia, peste mai puţin de o lună de zile vom avea alegeri prezidenţiale. Dumneavostră mergeţi la vot?

Da, în principiu, merg la vot.

De ce mergeţi la vot?

Am alegerile mele, am ideile mele cu privire la politică, cu privire la ceea ce trebuie să se întâmple în România. Cum să spun, în privinţa asta nu sunt deloc rigid. Cred că fiecare are dreptul de a merge şi de a nu merge la vot, după cum are dreptul să voteze pe oricine. Sunt unii care nu merg la vot şi pot să fie înţeleşi că sunt dezamăgiţi de ce se întâmplă în România de 25 de ani încoace. E maniera lor de a protesta.

Aţi mers mereu la vot?

Nu pot să spun că am mers mereu la vot. Au fost situaţii în care am considerat că nu am ceva valabil de ales şi nu am mers. Dar, de regulă, am mers. De cele mai multe ori am mers.

Anul acesta, avem un număr record de candidaţi pentru funcţia de preşedinte. Nu putem spune că nu avem de unde alege.

Bine, nimeni nu poate să spună acum că n-are de unde să aleagă, important e şi ce ai de ales.

În cartea dumneavostră spuneţi că ar fi fost altfel dacă Regele Mihai ar fi fost mai temperamental. Dacă ar fi avut un fiu şi nu cinci fiice. Spuneţi că n-a venit vremea ca românii să fie conduşi de o femeie. Avem două candidate la funcţia de preşedinte. De ce nu a sosit încă timpul?

Păi, pe mine mă întrebaţi!? Întrebaţi-i pe români. Cred că există şi în privinţa asta, ca şi în multe altele, o mică întârziere în mentalităţile româneşti. Dar nu e doar asta problema.

Cum citiţi mesajele candidaţilor?

Mesajele? Prea multe mesaje nu am auzit. La noi, prin tradiţie, este mai curând un mesaj negativ. Îi votezi pe unii ca să nu-i votezi pe alţii. Ajung să spună banalităţi până la urmă. Fiecare dintre noi ştim că nu stăm prea bine cu proiectele politice, cu programele politice, că distincţia între partide nu este suficient de clară, partidele nu au nişte ideologii efective, au numai ideologii afirmate, nu au ideologii structurate şi convingătoare. La noi se spune cu uşurinţă că un partid este de stânga sau de dreapta, fără ca programul să ne convingă că ar fi de stânga sau de dreapta.

Mediafax Foto: Octav Ganea

Pe vremea regilor, a lui Carol I sau a lui Carol al II-lea, exista o distincţie mai clară între partide?

Cred că era. Pe vremea lui Carol I era sistemul acesta bipartid, care a funcţionat aproape exclusiv, sau chiar exclusiv. Erau conservatorii şi liberali. Sigur, regele era cel care îi  dirija şi îi chema succesiv la putere, şi de fiecare dată, organizându-se alegeri, partidul aflat sau chemat la putere câştiga alegerile. Nu era nici atunci o democraţie perfectă, fiindcă nu există aşa ceva, dar sistemul funcţiona bine pe vremea lui Carol I. Semăna puţin, deşi mai artificial aplicat, cu sistemul britanic cu două mari partide care se succed la putere. După aceea, lucrurile s-au complicat în perioada interbelică, odată cu votul universal, cu progresele democraţiei.

Cum vedeţi perioada următoare? Vom avea un proiect de ţară?

Nu ştiu, dar ne cam trebuie un proiect de ţară, şi asta înseamnă şi un proiect economic, şi un proiect politic, dar înseamnă la nivel global şi un proiect de civilizaţie pentru România, adică să ne gândim serios ce vrem să facem cu societatea românească.

Cine să se gândească?

Fiecare dintre noi. Eu mă gândesc cât poate să-mi meargă şi mie gândirea în direcţia asta, şi spun ce am de spus. Fiecare dintre noi ar trebui să se gândească.

Mulţi români spun că nu ies la vot pentru că nu e important votul.

Oameni sunt dezamăgiţi, fiindcă se cam bate pasul pe loc. Anumite lucruri chiar nu merg. Cum spuneam, deosebirea dintre partide e mai mult în vorbe. Oamenii au motivele lor să fie dezamăgiţi.

Aveţi vreun mesaj pentru cei care nu s-au hotărât dacă să iasă sau nu la vot?

Nu n-am un mesaj anume în privinţa asta, pentru că îi înţeleg şi pe cei care nu merg la vot. Eu o să mă duc la vot. Dar cred că au justificarea lor şi cei care nu merg. Cred că atâta libertate există în ţara asta ca să permită oamenilor să meargă sau să nu meargă la vot.  

Ce calităţi ar trebui să aibă viitorul preşedinte?

Cred că ar trebui să dea un exemplu de demnitate în primul rând. S-ar putea ca asta să fi lipsit în mare măsură, ca preşedintele să dea un exemplu de echilibru.

Spuneţi că în prezent statul funcţionează cu o soluţie de avarie, adică ofensiva justiţiei. Că monarhia ar funcţiona defectuos în condiţiile date. Nu ar fi monarhul un factor de stabilitate?

Ar funcţiona defectusos, cum totul fucţionează în România. Problema nu este în primul rând monarhia, problema este societatea românească. Să nu ne închipuim că monarhia, sau orice soluţie, ne-ar salva. Pentru că până la urmă, asta caută românii: un salvator. În loc să încercăm noi să facem ceva cu ţara asta aşteptăm un salvator, că e preşedinte, că e femeie, că e bărbat, că e rege sau mai ştiu eu ce. Desigur, contează şi persoana asta pe care o pui în frunte, contează foarte mult calităţile ei şi aşa mai departe. Dar contează mult mai mult ce facem noi, cu toţii. Problema nu este aşteptarea unui salvator, n-o să-şi găseşti salvarea nici în monarhie, nici în republică. Salvarea e ceva la care ar trebui să contribuim cu toţii, trebuie să devenim conştienţi că e nevoie să schimbăm România.

Cum s-au raportat de-a lungul istoriei românii la justiţie?

Cred că există o anumită tradiţie a unei anumite aproximaţii a unor reguli, care nu sunt neapărat respectate. Tentaţia asta de a ocoli mai curând resorturile legale, de a ocoli regulile, de a miza mult pe raporturi personale, asta ţine de tradiţie şi mai ales de lipsa unor structuri şi unor instituţii ferme. Asta este una dintre marile deosebiri dintre societatea românească şi societăţile europene.

Există o cauză pentru care nu  găsim simţământul etic la popor?

Aici comunismul a stricat foarte, foarte mult. I-a făcut pe oameni să nu mai creadă în nimic, sau să creadă doar în modul cum se poate descurca fiecare pe cont propriu. A fost stimulat egoismul, individualismul şi, până la urmă, lipsa asta de simţ civic este iarăşi unul dintre lucrurile pe care românii trebuie să le îndrepte pentru ca să devenim o societate românească cu adevărat corectă şi funcţională.

Vorbiţi şi despre rolul Bisericii Ortodoxe, care acum are un rol important.

Asta e iarăşi o întârziere românească. Şi ca ceva care ţine de un specific românesc, de ţara care nu a intrat complet în modernitate, cred că normal ar fi să existe o separare netă între stat şi Biserica. Credinţa religioasă este o chestiune a fiecăruia, iar problemele politice sunt ale întregii societăţi şi sunt de alta natură decât cele religioase.

Mesajele despre ordodoxism sunt folosite şi în campania pentru prezidenţiale. Cât de potrivit vi se pare?

Nu văd de ce am fi mândri că suntem ortodocşi, cum nu văd de ce am fi mândri că suntem catolici sau protestanţi. Sau mândri că suntem români. Atunci şi elveţienii să fie mândri că sunt elveţieni, şi americanii să fie mândri că sunt americani. Cred că asta e o condiţie normală să fii român şi ortodox, să fii german şi protestant. Asta nu e niciun titlu de mândrie, nici de jenă, pur şi simplu e condiţia normală a fiecăruia, aparţinem unei comunităţi, avem o anumită religie.

Dar trebuie să o spui public şi să-i îndemni şi pe ceilalţi?

Bine, astea sunt chestiuni electorale, care devin uneori penibile şi ţin de insuficienţa dezvoltare democratică a societăţii româneşti.

Mediafax Foto: Octav Ganea

CINE ESTE LUCIAN BOIA

Istoricul Lucian Boia s-a născut în Bucureşti, la 1 februarie 1944.  Cărţile sale au fost traduse în mai multe limbi străine. Lucrarea cu cel mai mare impact în societatea românească este „Istorie şi mit în conştiinţa românească”, apărută în 1997, care a devenit un reper în redefinirea istoriei României. De asemenea, istoricul s-a preocupat de istoria Occidentului şi de isotria Franţei. Printre cele mai importante lucrări ale lui Lucian Boia apărute în limba română sunt: „Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficţiune", „Două secole de mitologie naţională", „Sfârşitul lumii, o istorie fără sfârşit", „Occidentul. O interpretare istorică", „”Germanofilii”. elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial", „De ce e România altfel?", „Balcic.Micul paradis al României Mari", „Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări”.

Imagine: Cătălin Sanda

Editor video: Florin Despa

 

Citește și: