Raul FLOREA
Victor Rotariu
6088 vizualizări 10 nov 2011

Premierul României, Emil Boc este mai bun decât fostul premier al Greciei, Giorgios Papandreou şi decât prim-ministrul demisionar al Italiei, Silvio Berlusconi, a declarat Sulfina Barbu, ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, la Interviurile Gândul.

Motivul este, după cum susţine ea, că Emil Boc a avut curajul de a impune măsuri de austeritate în ciuda sacrificiului politic pe care l-a făcut.

"Realităţile economice ne arată un lucru: politicienii care nu au curaj să ia măsuri, sau care sunt chiar populişti şi demagogi, trebuie să plece. Mă refer aici la lucruri concrete. Primul ministru, cu guvernul din Grecia, au trebuit să plece. Domnul Berlusconi, în Italia, trebuie să plece", a declarat Barbu.

Ministrul a adăugat că cele două demisii, una deja depusă şi alta anunţată, în Grecia, respectiv Italia, sunt "un semnal pentru politicieni, la nivel european, că atunci când eşti populist, când nu vrei să vezi că realităţile îţi impun nişte măsuri pe care trebuie să le susţii, pleci din politică".

Boc, mai bun decât Berlusconi şi Papandreou pentru că are curaj

Întrebată de gândul dacă nu se poate vorbi despre acelaşi lucru şi în România, respectiv despre retragerea din politică a celor care nu au avut rezultate, inclusiv a premierului Emil Boc, Barbu a răspuns, calm şi răspicat că "premierul Emil Boc a fost atât de criticat în anii trecuţi pentru măsurile pe care le-a luat, astfel încât a făcut contrariul domnului Berlusconi". "A avut un comportament contrar comportamentului lui Berlusconi sau al lui Papandreou, din Grecia", a adăugat ea.

Planul B include apelarea la banii FMI şi ai CE din noul acord

Guvernul Boc are un plan B privind execuţia bugetară de anul viitor, în cazul în care pe plan extern vor avea loc evenimente deosebite, cum ar fi ieşirea Greciei din zona euro sau intrarea în incapacitate de plată a Italie, după cum explică ministrul Muncii.

Acest plan B implică funcţionarea statului, respectiv o execuţie bugetară, în baza celor mai mici estimări ale principalilor indicatori pe care este fundamentat bugetul, respectiv creşterea economică şi deficitul bugetar.

"Planul B, pentru ce este mai rău, este următorul: menţinerea datelor pe care le avem în buget şi pentru a doua jumătate a anului următor şi accesarea banilor pe care îi avem prin acordul cu Fondul Monetar şi Comisia Europeană", a declarat Barbu.

Planul B al Guvernului Boc

Conform datelor prezentate la sfârşitul săptămânii trecute de preşedintele Traian Băsescu, confirmate ulterior de oficialii FMI şi CE, bugetul pe anul viitor este fundamentat pe o creştere economică de 1,7%-2,7% din PIB şi pe un deficit bugetar de 1,9% din PIB care poate urca, dacă economia va merge bine, până la 2,5% din PIB pe metodologia ESA 95, agreată de Uniunea Europeană. Conform metodologiei "cash" folosită până acum de către guvernele României, deficitul bugetar este calculat în funcţie de veniturile obţinute şi de cheltuielile efective, respectiv de "chitanţele tăiate".

Metodologic ESA 95 include la cheltuieli şi cele pentru care nu s-a tăiat încă factura, respectiv include şi angajamentele de plată, nu numai plăţile efective.

Întrebată de ce Guvernul Boc nu a redus şi mai mult ţinta de deficit bugetar, eventual până la 0% din PIB, ministrul Muncii a declarat că acest lucru ar fi sufocat economia, respectiv că ar fi afectat creşterea economică.

Economiştii Comisiei Europene au anunţat joi că au redus prognoza de creştere economică a României pentru 2012 de la 3,7% din PIB la 2,1% din PIB, prognoză care este foarte aproape de scenariul "pesimist" al Guvernului, respectiv de 1,7% din PIB.

VEZI AICI interviul integral şi cele mai importante declaraţii al ministrului Muncii

În acelaşi timp însă, CE a trimis un semnal puternic că nu are încredere în ţinta de deficit bugetar asumată de Guvernul Boc. În timp ce, la nivel oficial, România s-a angajat să nu depăşească un deficit bugetar de 3% din PIB, pe metodologia ESA, Comisia estimează un deficit bugetar de 3,7% din PIB, pe aceeaşi metodologie.

Cum la discuţiile privind fundamentarea bugetului au participat inclusiv oficiali ai Comisiei, prognoza CE ar putea fi interpretată în două feluri: fie Guvernul Boc nu a preluat această estimare mai pesimistă, fie Comisia nu crede că Executivul va fi capabil să implementeze măsurile necesare pentru a atinge ţinta asumată, respectiv deficitul bugetar de 3% din PIB.

În bani, diferenţa de la 3% la 3,7% din PIB, în cazul deficitului bugetar înseamnă că vor fi cheltuite circa 900 de milioane de euro în plus, sau vor scădea veniturile.

Citește și: