Mădălina CHIŢU
10607 vizualizări 30 oct 2013

Un român de 39 de ani a realizat imposibilul: a inventat un nou tip de sânge artificial, care ar putea salva milioane de vieţi în câţiva ani. Radu Silaghi-Dumitrescu, absolvent şi doctorand al Facultăţii de Chimie de la Cluj, a căutat alături de experţii din SUA şi din Anglia o soluţie pentru problema lipsei acute de sânge. Rezolvarea a găsit-o însă după ce s-a întors în ţară, alături de o echipă alcătuită din cercetători români.  

Într-un laborator al Facultăţii de Chimie din cadrul Universitatăţii Babeş Bolyai, din Cluj, Radu Silaghi-Dumitrescu şi echipa de cercetători pe care o conduce au creat, după 6 ani de studiu, sânge artificial. Soluţia creată în laborator conţine apă, săruri şi o proteină - hemeritrina, extrasă din viermii marini, iar în unele preparate se adaugă albumina, o altă proteină, ca agent de protecţie împotriva agenţilor de stres.

„Sângele artificial este studiat în laborator de ani de zile, dar până în prezent rezultatele obţinute în urma studiilor clinice nu au fost unele favorabile. Spre deosebire de tot ce s-a făcut până acum în acest domeniu, împreună cu echipa mea am realizat sângele artificial incolor, dar dacă te uiţi mai atent vei observa că are culoarea gălbuie”, excplică cercetătorul.

Sângele artificial va putea fi depozitat ani de zile

Într-un interviu acordat gândul, cercetătorul a vorbit despre cum a ajuns la performanţa de a inventa sânge artificial din proteine de viermi marini într-o Universitate din România, cu bani de la stat. A plecat în America în 2004 la Universitatea din Georgia, unde a făcut un masterat în chimie bio-anorganică, iar începând cu 2005 a lucrat doi ani în Marea Britanie într-un colectiv integrat într-o reţea europeană numită „Euro Blood Substitutes”.

„În 2007 m-am întors în ţară şi am continuat să studiez cum pot să obţin sânge artificial, la Facultatea de la Cluj. Multă lume încearcă să producă sânge artificial. În laborator e până la urmă uşor să amesteci substanţe şi să obţii o soluţie roşie şi să îi spui sânge artificial. Problema este să nu aibă efecte secundare. Noi credem că avem nişte reţete originale care în testele pe celule şi pe animale au dat rezultate bune”, povesteşte conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu.

Foto: Mediafax // Raul Stef

Ideea de a crea sânge artificial i-a venit după ce a lucrat alături de oamenii din domeniul sanitar şi a văzut cât de reală este criza de sânge, nu doar la noi în ţară, ci la nivel mondial. „Cu toate astea, medicii sunt rezervaţi în ceea ce priveşte sângele artificial. Aşteaptă dovezile, pentru că este o responsabilitate imensă şi nu vrei să dai viaţa pacientului pe mâinile primului savant nebun care pretinde că a descoperit leacul pentru cancer sau sângele artificial”, afirmă cercetătorul român.

Ajuns în ţară, s-a concentrat pe extragerea proteinei hemeritrina din viermii marini după ce a auzit de ea în perioada în care a lucrat în laboratoare din SUA. "Hemeritrina este unică, se mai găseşte în câteva bacterii, dar în rest în foarte puţine organisme. Când mă gândeam foarte serios la cercetarea substitutelor de sânge, mi s-a părut o idee interesantă, ştiind despre acea proteină că refuză să reacţioneze cu agenţii de stres căreia hemoglobina îi cade pradă în termeni de milisecunde", a explicat cercetătorul, care s-a consultat cu un expert din SUA pe această chestiune.

Silaghi-Dumitru a mai vorbit şi despre faptul că sângele creat în laborator poate rezolva, pe lângă lipsa acută de sânge din spitale, şi complicaţiile apărute în cazul unui transfer de sânge. „Transfuziile cu sânge artificial vor putea fi administrate sub forma unui tratament, pentru care vom avea nevoie, cel mai probabil, de câteva analize uzuale. Sângele artificial poate fi administrat oricărei persoane, indiferent de grupa de sânge pe care o are. În plus, acesta poate fi sterilizat şi poate fi păstrat chiar şi ani de zile, spre deosebire de sângele donat de persoane, a cărui valabilitate este de doar o lună”, a mai spus cercetătorul. 

Sângele artificial poate fi folosit inclusiv în chirurgie, pentru că în timpul operaţiilor se pierde foarte mult sânge. "Ceea ce propunem noi nu este un înlocuitor permanent al sângelui, ci ceva care, pentru o zi, pentru câteva ore, poate să permită organismului să funcţioneze până când îşi regenerează propriul sânge cu toate celelalte funcţii. Încercăm să facem aici ceva ce doar transportă oxigenul şi permite inimii să pompeze mai departe sânge. Ideea este de a face sânge artificial instant, sub formă de praf, fără să îl depozitezi în frigider, unde stă o lună, după care expiră, se degradează parţial. Avem nevoie de un praf care poate fi lăsat la temperatura camerei, probabil pe termen nelimitat. Poţi să îl pui în raniţă, dacă eşti soldat în Afganistan şi îl ai la tine şi, în caz de nevoie, adaugi apă şi ai sângele pregătit", a explicat cercetătorul.

Statul a investit, până în prezent, 1 milion de lei în sângele artificial

Când vom putea face "tranfuzii" de sânge artificial? „Cel mai devreme în 5 ani”, spune conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu, care precizează că este cel mai optimist termen. În prezent, sângele artificial incolor din proteine din viermi marini se află în stadiul de studiu pe cobai. „Până în prezent rezultatele sunt optimiste. Cel mai probabil studiile pe animale vor mai dura un an, maxim doi, iar mai apoi urmează studiile clinice pe subiecţi umani”, precizează cercetătorul.

Foto: Mediafax // Raul Stef

Pentru ca acest lucru să fie posibil, sângele artificial trebuie să fie produs la scară mare. „Ar trebui să se construiască o fabrică în care să se producă o clonă sau ceva similar acestui produs. Avocaţii şi medicii trebuie să găsească condiţiile legale şi de siguranţă în care să fie folosite în siguranţă acele teste pe subiecţi umani. Din ce am văzut la alte companii e din nou o chestiune de doi trei ani, în tările cele mai eficiente din punct de vedere administrativ”, a explicat specialistul.

Conf. dr. Radu Silaghi-Dumitrescu a spus că pentru a ajunge la această perfomanţă a primit „sponsorizare” de la stat. „Pentru a crea sânge în laborator am primit finanţare de la ministerul Educaţiei. Cercetarea în România este finanţată prin proiecte câştigate în urma unei competiţii. Cei care doresc se pot adresa şi în străinătate. Noi am beneficiat de finanţare pentru acest proiect din bani româneşti, pe bază de competiţie”, a explicat Dumitrescu.

 „Până în prezent cercetarea a costat 1 milion de lei, iar pentru a duce la bun sfârşit vom avea nevoie de încă pe atât, cel puţin aşa arată estimările mele”, a spus Silaghi-Dumitrescu.

Cercetătorul a absolvit cursurile Facultăţii de Chimie a UBB din Cluj-Napoca şi are două doctorate, unul în chimie anorganică, obţinut în 2005 la UBB, al cărui conducător a fost preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, iar celălalt în chimie bio-anorganică, obţinut în 2004 la Universitatea Georgia din SUA. El a lucrat timp de doi ani în Marea Britanie într-un colectiv integrat într-o reţea europeană numită „Euro Blood Substitutes”. Din 2011 este conferenţiar la Facultatea de Chimie a UBB şi are peste o sută de articole publicate în reviste de specialitate.

Citește și: