Departamentul Externe
2779 vizualizări 31 iul 2018

(continuarea articolului din 30.07.2018, pe care îl găsiţi AICI)

Indiferent cât de util ar fi un sistem de control social, făurirea unuia nu este tocmai uşoară, se arată în analiza publicată de Nicholas Wright în foreignaffairs.com. Marile proiecte IT necesită coordonare la înalt nivel, finanţare consistentă şi o expertiză serioasă. Pentru a intui cât de fezabil este un astfel de sistem, merită să analizăm situaţia Chinei, cel mai important stat non-occidental capabil să construiască aşa ceva.

China s-a dovedit capabilă să realizeze proiecte IT de anvergură, care se pot aplica la nivelul întregii societăţi, cum ar fi ”The Great Firewall” (un sistem legislativ şi tehnologic care controlează accesul populaţiei la Internet). Are şi capacitatea de a finanţa alte astfel de sisteme majore. În 2017, a cheltuit 196 miliarde de dolari pentru bugetul de securitate internă. Deţine expertiză şi specialişti de top în domeniul Inteligenţei Artificiale, în care multe companii chineze sunt lideri globali, iar inginerii de software chinezi s-au dovedit adesea superiori omologilor americani. Rata de utilizare a smartphone-urilor în China este comparabilă cu cea din Occident, iar acestea pot constitui coloana vertebrală a unui sistem de monitorizare individuală.

China deja a început că construiască componentele esenţiale ale unui sistem de autoritarism digital. The Great Firewall este sofisticat, bine conceput şi a fost întărit anul trecut. Intr-un top realizat de fundaţia Freedom House despre libertatea internetului, China se află pe ultimele locuri. În plus, implementează un sistem de supraveghere socială şi în lumea reală. În 2014, a început dezvoltarea unui sistem de credit social, care evaluează comportamentul social al fiecărui individ după criterii impuse de guvern. Dezvoltarea sistemului de supraveghere chinez a fost dusă la extrem în provincia Xinjiang, unde este utilizat pentru monitorizarea şi controlul etnicilor Uighur, de religie musulmană. Cei consideraţi periculoşi de sistem sunt eliminaţi şi chiar trimişi în centre de reeducare. Decizia de a extinde acest sistem la nivelul întregii ţări stă la cheremul autorităţilor de la Beijing.

Desigur, nu înseamnă neapărat că o va face, dar sunt semne tot mai clare că China ar înclina mai degrabă spre autoritarism decât spre democraţia liberală. În mod evident, guvernul este convins că Inteligenţa Artificială va fi de mare folos în această direcţie. Planul chinez de Dezvoltare a Inteligenţei Artificiale din 2017 menţionează că Inteligenţa Artificială va oferi noi oportunităţi pentru modelarea societăţii. Iar autoritarismul digital nu este doar apanajul chinezilor. Beijingul îl şi exportă. Modelul The Great Firewall a fost rapid îmbrăţişat de Thailanda şi Vietnam, iar potrivit relatărilor din media, experţii chinezi oferă asistenţă în cenzură guvernului din Sri Lanka şi echipamentele chinezeşti de supraveghere sunt cumpărate de Etiopia, Iran, Rusia, Zambia, Zimbabwe şi - recent - de Malaezia.

Dintotdeauna, Rusia şi China şi-au manifestat reticenţa faţă de concepţia americană a unui Internet global, liber şi fără frontiere. China îşi foloseşte forţa diplomatică şi economică pentru a influenţa standardele tehnice mondiale şi a implementa ideea că guvernele ar trebui să controleze Internetul, chiar dacă asta înseamnă limitarea libertăţii individuale. După dezbateri aprinse pentru influenţa asupra viitorului forum care urmează să decidă standardele internaţionale ale Inteligenţei Artificiale, Statele Unite au obţinut secretariatul adunării, ceea ce le va permite să traseze direcţiile principale ale dezbaterii, în timp ce Beijingul a fost gazda primei întâniri, în aprilie 2018 şi - prin Wael Diab, directorul general de la Huawei - şi-a asigurat preşedinţia comitetului de conducere.

Pentru guvernele care le vor adopta, metodele chinezilor ar putea părea defensive şi necesare pentru a controla societatea, dar restul lumii ar putea să le considere un atac la modul ei de viaţă.

(va urma)

 

Citește și: