Razvan Tupa
124 vizualizări 19 mar 2019

Germanii insistă asupra ţării ca destinaţie culturală pentru europeni, unul dintre argumente fiind că peste o treime dintre reprezentaţiile de operă din lume sunt produse aici.

Aniversarea şcolii de artă Bauhaus s-a transformat astfel într-o temă ideală pentru promovarea turistică. Nu mai puţin de trei expoziţii îşi propun să prezinte într-un mod accesibil arhitectura şi principiile şcolii de artă pentru un public larg, iar ciclul expoziţional începe pe 6 aprilie, la Weimar, în noul muzeu care a încorporat fundaţia Bauhaus, continuă la Berlin, pe 6 septembrie, şi la Dessau, unde se deschide, de asemenea, o nouă instituţie dedicată mişcării artistice, pe 8 septembrie.

În ultimii zece ani, numărul nopţilor petrecute de români în Germania a crescut cu 205%, a menţionat, marţi, Cristian Sallai, directorul Oficiului regional pentru România, Bulgaria, Croaţia, Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina al DZT.

Numărul nopţilor petrecute de turiştii români în Germania a înregistrat o creştere cu 8,2% în 2018. Cele 1.132.020 de nopţi petrecute de români în Germania în 2018 a depăşit milionul ]nregistrat ]n 2017.

Pe regiuni, românii au preferat mai ales Bavaria, cu 38% dintre opţiuni, Baden-Wurttemberg, cu 16,4% şi Renania de Nord-Westfalia, cu 13% din opţiuni, arată cifrele puse la dispoziţie, marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Muzeul de Artă Recentă din Bucureşti, de Organizaţia Germană pentru Turism (DZT).

„Avem centenarul curentului Bauhaus, care uneşte ţările noastre într-un fel foarte special (...) Câteodată e vorba despre un monument sau o clădire. Câteodată acela este punctul prin care poţi vinde o destinaţie. Bauhaus este un exemplu ideal. Este un concept care merge dincolo de contextul său, pentru că a marcat designul modern şi arta din toată lumea. Cred că sunt puţine locuri în lume cu o marcă mai clar definită a mişcării Bauhaus decât Bucureştiul", a spus, în conferinţă, ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt, care a enumerat numele unor arhitecţi români, ca Henriette Delavrancea Gibory şi Horia Creangă, care au formulat modernismul în România.

Bauhaus se referă uneori la Staatliches Bauhaus, o şcoală de artă, design şi arhitectură, dar mai ales la un curent artistic extrem de influent în arhitectura, artele plastice, designul, fotografia, mobilierul şi decorările interioare ale secolului al XX-lea. Ambele îşi au originea la Weimar, unde arhitectul Walter Gropius a iniţiat, în 1919, o abordare funcţională şi practică pentru construcţiilor arhitecturale, ca şi pentru designul artefactelor destinate producţiei de masă. Din 1925, la Dessau a fost ridicată clădirea care poartă numele mişcării, aici fiind iniţiate, în 1927, şi primele cursuri de arhitectură ale mişcării, iar, din 1932, timp de un an, şcoala s-a mutat la Berlin. În 1933, şcoala, cu idei esenţial de stânga şi manifestări reprezentative pentru concepţiile moderniste, a fost închisă de regimul nazist.

Printre artiştii apropiaţi de mişcarea Bauhaus se numără Wassily Kandinsky, Paul Klee şi Piet Mondrian. Mişcarea a avut un impact major asupra curentelor din arta şi arhitectura vestică a celei de-a doua jumătăţi a secolului al XX-lea, astfel că, în 2003, oraşul Tel Aviv din Israel a fost listat în patrimoniul UNESCO tocmai datorită celor aproximativ 4.000 de clădiri construite de arhitecţi care s-au refugiat în Palestina după ce naziştii au intensificat presiunile la adresa membrilor şcolii Bauhaus.

Foto: Hepta

Citește și: