965 vizualizări 12 mai 2016

„Migdalele pot fi dulci sau amărui, în funcţie de specia de unde provin. Ele fac parte din grupa mare de fructe oleaginoase, cu coaja tare şi miez uleios, alături de nuci, alune, caju, fistic, macadamia etc. Migdalele reprezintă o sursă de proteine vegetale de calitate superioară, ce participă la alcătuirea unei diete echilibrate din punct de vedere proteic pentru persoanele ovo-lacto-vegetariene sau vegane", precizează medicul Luminţa Florea de la clinica Pro Vita pentru Gândul.  

1. Prin uleiurile conţinute în mijlocul sâmburilor, migdalele aduc în alimentaţie un aport de vitamine liposolubile vegetale, mai precis vitamina E, utilă în păstrarea unui bun metabolism al pielii, unghiilor şi părului, ce are şi un puternic efect antioxidant. 

2. Sunt o sursă de calciu, magneziu şi potasiu, intervenind astfel în buna desfăşurare şi reglare a tuturor metabolismelor celulare. 

3. Prin aportul de fibre contribuie la menţinerea digestiei şi a tranzitului intestinal - efect anti constipaţie (efectul apare doar la o hidratare de peste 2 l apă/ zi).

4. Consumul în mod regulat de migdale conferă o serie de beneficii sănătăţii, printre care reducerea riscului de boli cardio-vasculare şi menţinerea nivelului colesterolului (fibrele scad absorbţia grăsimilor din alimentaţie). 

5. Efectul migdalelor este cunoscut şi în managementul greutăţii corporale, unde s-a constatat că fibrele din migdale conferă senzaţia de saţietate (saturare rapidă) şi blochează (parţial) absorbţia grăsimilor alimentare. Atenţie mare la porţie, recomandate sunt 1-2 porţii a câte 25-30 g/ porţia de migdale/ în total pe zi. Consumate în cantitate mare pot avea ca efect creşterea rapidă în greutate (aportul caloric al migdalelor este unul mare, aproximativ 450-500 kcal/ 100 g de migdale).

6. Sub formă de lapte de migdale sau unt de migdale intră în compoziţia preparatelor dermatocosmetice (prin vitamina E conţinută).

 

 

 

 

 

 

 

 

Citește și: