58 vizualizări 24 sep 2008

Stresul este o afecţiune greu de combătut, mai ales că oamenii trăiesc fiecare clipă la foc continuu, afirmă psihologii. Indivizii îşi fac tot felul de probleme care nu au o bază realistă, spun specialiştii. „Un exemplu destul de concludent este acela că mămicile se stresează din simplul fapt că micuţul lor nu ar putea fi apreciat la adevărata lui valoare, sau drumul parcurs de acasă la şcoală şi invers. Acest stres este unul imaginar. Mamele îşi fac astfel probleme din lucruri imaginare”, precizează psihologul Claudiu Ganciu.

Specialiştii susţin că individul parcurge de-a lungul vieţii diferite momente tensionate, care de cele mai multe ori determină apariţia stresului.

„În multe perioade din viaţă simţim o presiune foarte mare, un număr apăsător de probleme pe care nu le putem gestiona. Apare sentimentul că nu mai putem face faţă situaţiilor, iar astfel apare stresul. Acest aspect apare dintr-un stil de viaţă nepotrivit, unde omul nu se mai regăseşte pe sine şi cu atât mai mult nu îşi mai face timp pentru plăcerile sufleteşti şi trupeşti. Individul din ziua de azi îşi canalizează toată energia asupra lucrurilor pe care le are de rezolvat”, precizează psihologul Mihaela Sahlean.

Psihologii susţin că de cele mai multe ori oamenii nu reuşesc să se detaşeze complet de problemele lor cotidiene, astfel îndepărtarea stresului este foarte dificilă.

„Remedii împotriva stresului sunt multe, ca, de exemplu, vacanţele. Adevărata problemă intervine atunci când luăm problemele de la serviciu în locul pe care l-am ales pentru a ne relaxa. Într-o asemenea situaţie se depăşeşte stresul care este resimţit la serviciu, dar intervine o altă problemă şi anume ce se întâmplă la locul de muncă în lipsa ta”, afirmă psihologul Claudiu Ganciu.

Specialistul mai susţine că şi luarea unor pauze atunci când situaţiile au ieşit de sub control poate ajuta la depăşirea stresului atâta timp cât individul nu recurge la acest lucru pentru a medita asupra problemelor deja existente. Psihologul Mihaela Sahlean precizează că lecturile de calitate, plimbările, mersul la teatru, la cinematograf şi ieşirile cu prietenii ar ajuta la depăşirea stresului. „Împărţirea rezonabilă a timpului, o alternare între efort şi relaxare are rolul de a detensiona şi de a-l determina pe individ să se simtă bine în pielea lui. De reţinut este faptul că fiecare dintre noi este responsabil de calitatea vieţii proprii”, precizează Mihaela Sahlean.

Stresul poate ajuta în luarea unor decizii bune

Psihologii susţin că stresul determinat de activităţile  concurenţiale poate fi benefic pentru luarea unor decizii cât mai bune. „Stresul poate fi bun mai ales când ne aflăm într-o situaţie de concurenţă. Această stare poate fi stimulativă, iar în unele situaţii stresul poate fi benefic, pentru că ajută la găsirea unor soluţii într-un timp mult mai scurt”, afirmă Claudiu Ganciu. Acesta mai precizează că stresul este împărţit în două categorii şi anume stresul gândirii şi cel afectiv.

„Stresul afectiv este cel mai periculos. Acesta are rădăcini încă din copilărie şi se referă la aprecierile negative pe care un copil le-a primit din partea colegilor de clasă sau a prietenilor de joacă. Ajuns la maturitate, individul este foarte preocupat de felul în care arată, cum se îmbracă, cum este privit de cei din jur. O astfel de persoană va fi mereu stresată, fiecare pas pe care îl face va produce în sinea individului o nelinişte”, precizează psihologul Ganciu.
 

Citește și: