155 vizualizări 7 sep 2008

Medicii avertizează că alergiile la alune şi la fructe de mare pot produce şoc anafilactic, o reacţie care duce la moartea pacientului. Anafilaxia mai poate fi produsă de o simplă înţepătură de albină sau de viespe, iar fără măsuri medicale imediate, victima va deceda. Specialiştii alergologi susţin că există o predispoziţie pentru anafilaxie, însă aceasta nu poate fi depistată decât la un control de specialitate. „Anafilaxia este o reacţie acută de hipersensibilitate, potenţial ameninţătoare de viaţă. Simptomele, singure sau în combinaţie, pot apărea în câteva minute, dar şi la câteva ore, după expunerea la un anumit factor declanşator. Ea poate fi moderată, moderat-severă sau severă, se dezvoltă rapid atingând un vârf în 5-30 minute şi poate dura, rar, până la câteva zile.

Uneori, prima manifestare poate fi pierderea de conştienţă. Semnele pot fi gastrointestinale, cu dureri abdominale, incontinenţă urinară sau de materii fecale, greaţă, vomă, diaree. Totodată, pot fi simptome orale, oculare, respiratorii, cu bronhospasm, tuse şi strănut, cutanate, cu eritem şi urticarie, cardiovasculare, cu oboseală, hipotensiune, aritmii, sincopă, durere toracică, precum şi genito-urinare. Simptomele pot fi extrem de severe, punând în pericol viaţa persoanei afectate”, afirmă Adriana Mihaela Tudose, medic specialist alergologie şi imunologie clinică.

Cauzele cele mai frecvente ale şocului anafilactic sunt înţepăturile unor insecte, anumite seruri folosite în vaccinări, anumite alimente, mai frecvent alunele, arahidele, peştele, fructele de mare, laptele şi ouă, fructe, vegetale, seminţe, sau unele medicamente.

Riscuri mari de anafilaxie pentru persoanele alergice la polen

Specialiştii susţin că persoanele cu sensibilizare respiratorie la diverse polenuri sunt susceptibile de a dezvolta anafilaxie sau sindrom de alergie orală la anumite fructe sau legume consumate crude, prin reactivitate încrucişată cu alergenele implicate în sensibilizarea respiratorie. Dintre medicamente, cel mai frecvent implicate în reacţiile anafilactice sunt penicilinele şi medicamentele înrudite. Reacţii adverse medii apar la aproximativ 5% din pacienţii care primesc substanţă de contrast iodată pentru diferite explorări imagistice. Printre factorii de risc ai anafilaxiei induse de alimente se numără astmul şi reacţiile alergice anterioare. Datorită instalării rapide a simptomelor, anafilaxia reprezintă urgenţă medicală.

Pacientul trebuie să se adreseze imediat la cea mai apropiată unitate de primiri urgenţe pentru instituirea rapidă a tratamentului specific. De asemenea, pacientul trebuie instruit cu privire la riscurile pe care le implică o astfel de reacţie, şi la necesitatea purtării permanente a unei truse de urgenţă, pe care să o utilizeze chiar la locul producerii evenimentului, pentru că uneori timpul necesar ajungerii la o unitate spitalicească este prea mare pentru intensitatea reacţiei şi este necesară autoadministrarea  de medicaţie specifică: adrenalină, antihistaminice şi un preparat cortizonic injectabil. Medicii spun că pacienţii cu risc înalt de anafilaxie trebuie să aibă asupra lor adrenalina în dispozitive de autoinjectare şi trebuie instruiţi cum să o folosească, cât mai rapid faţă de momentul declanşării reacţiei.

Citește și: