34 vizualizări 25 nov 2009

Deşi sentinţa de condamnare la moarte pronunţată împotriva lui de un tribunal islamic ca plată pentru "Versetele satanice" nu-i mai înnegreşte de mult zilele, cei care au venit la Odeon, la întâlnirea cu Rushdie au trebuit să treacă prin detectoare de metal sub supravegherea atentă a agenţilor de securitate cu mănuşi chirurgicale, gata de control corp la corp temeinic la orice piuit. Nu au găsit prin buzunare sau genţi arme letale, ci doar ce poartă cititorul la el pentru a supravieţui guerillei urbane: cuţite, furculiţe, pile de unghii si sprayuri cu piper. "Mamă, e incredibil ce au ăştia la ei!", exclamă un agent de pază, în timp ce depune la loc sigur, la garderobă, un cuţit cu lama ascunsă într-un tub de medicamente. Colegul lui, care le ia în primire, face inventarul punguţelor de plastic cu armele albe confiscate, pe care trebuie să le înapoieze cititorilor, după ce ies de la întâlnirea cu Rushdie. "Am găsit de toate: cuţite, spray-uri, aveau până şi furculiţe. Oamenii le iau cu ei pe stradă, pentru autopărare tot timpul. Eşti fată, te atacă unul, iei furculiţa din geantă şi dacă i-o bagi în ochi sau în faţă, ai timp să fugi. Şi un pix e bun, dacă i-l bagi agresorului în ochi", nu se miră de ce vede gestionarul confiscatelor de la garderobă. Când îl întrebăm de ce cuţitul care stă acum cuminte în punguţă de plastic, vecin cu un spray cu piper, e înfipt în tubul cu medicamente, ne priveşte cu expresia lui Sherlock Holmes de dinainte să rostească magicul "Elementar, dragul meu Watson": "Păi, să nu-şi taie geanta cu lama, să nu se taie la mână când cotrobăie după telefonul mobil..."

"Sunt foarte demodat, sunt un fan Superman"

Pe la 7 şi ceva, a apărut şi Rushdie, însoţit de Monica Bârlădeanu, cea care i-a transmis invitaţia editurii Polirom de a veni la Bucureşti, în sala plină ochi de fani anonimi şi câţiva intelectuali cunoscuţi. S-a conversat cu Florin Iaru, moderatorul întalnirii lui Rushdie cu publicul, şi a citit din ultimul său roman tradus în română, "Seducătoarea din Florenţa", pasaje de ţinut sufletul la gură despre grădinari călăi, mercenari , frumuseţi florentine şi îmbrăţişări pasionate şi detaliate. Apoi sala s-a animat la întrebările venite din public pe bileţele, triate, şi nu prin viu grai, pentru a evita clişeele de genul: "Ce părere aveţi despre femeile din România?". Cineva a vrut să ştie de ce Rushdie şi-a scris cea mai senzuală carte, "Seducătoarea din Florenţa", apărută în 2008, abia la 61 de ani. Să fie oare pentru că abia atunci a învăţat bine ce-i senzualitatea? A râs Rushdie, a râs şi publicul de s-a cutremurat Odeonul, dar răspunsul a cântărit abia o silabă. "Da". Altcineva a vrut să afle care este supereroul său preferat: "Sunt foarte demodat, sunt un fan Superman. Cred că oricine îşi poartă chiloţii roşii peste costumul albastru merită respect. Batman e prea psihotic, dar întotdeauna am avut o slăbiciune pentru Wonderwoman, îmi doresc un avion invizibil ca al ei. În ultima vreme m-am convertit la X-Men, am un fiu de 12 ani care îmi spune la ce să mă uit, dar nu-mi place Wolverine, are prea mult păr. Unul dintre puţinele momente în care fiul meu a fost mândru de mine a fost acela în care i-am făcut cunoştinţă cu Hugh Jackman", se amuză Rushdie. După lectura publică, pe scenă a urcat trupa Grimus, din Cluj, care şi-a luat numele după prima carte a scriitorului. "Cartea pe care eu o plac cel mai puţin este cea după care grupul ăsta de rock şi-a luat numele", le-a zis Rushdie cititorilor. Salman Rushdie va da miercuri autografe, pentru două ore la Târgul de Carte Gaudeamus, începând cu ora 18:00.

Citeşte un interviu cu Salman Rushdie pe www.mediafax.ro

Citește și: