26510 vizualizări 15 iul 2019

De-a lungul istoriei, oamenii au trăit faţă-n faţă cu bacteriile şi viruşii. De la ciuma bubonică la variolă, oamenii au evoluat şi au ajuns să le reziste şi astfel s-au dezvoltat noi modalităţi de infecţie, transmite BBC.

Schimbările climatice topesc permafrostul - un strat de sol îngheţat permanent -, iar viruşi şi bacterii antice se trezesc la viaţă.

În condiţii normale, straturile superficiale de permafrost, cu o adâncime de până la 50 de cm, se topesc în fiecare vară, însă acum încălzirea globală expune treptat straturile mai vechi, asta însemnând că topirea gheţii ar putea deschide o cutie de boli a Pandorei.

Temperatura din Cercul Artic se ridică rapid, de aproximativ trei ori mai rapid decât în restul lumii. Viruşii patogeni care pot infecta oameni sau animale ar putea fi conservaţi în straturi vechi de permafrost şi gheaţă, inclusiv unele care au provocat epidemii globale în trecut. Numai la începutul secolului XX, peste un milion de reni au murit de antrax.

Jean-Michel Claverie, biolog la Universitatea Aix-Marseille din Franţa, a analizat microbii din permafrost şi spune că a găsit multe specii foarte periculoase pentru oameni. „Deocamdată, zonele de permafrost nu sunt foarte locuite, însă dacă oamenii vor începe să sape aici, pentru a extrage diferite resurse, se poate declanşa un adevărat dezastru”, avertizează Claverie.

Potrivit cercetătorilor, faptul că ar putea exista o continuitate a infecţiilor între oamenii preistorici şi cei moderni este un lucru fascinant şi totodată îngrijorător.

Foto: Pixabay

Autor: Patricia Elena Pitulan

 

Citește și: