879 vizualizări 1 oct 2016

Profesorul Donald W. Schaffne, expert în microbiologie alimentară la Universitatea Rutgers din New Jersey, a desfăşurat un studiu pe o durată de doi ani care l-a condus la concluzia că nu contează cât de repede iei de pe jos un aliment care ţi-a căzut din mână sau din farfurie, pentru că bacteriile vor fi deja prezente pe acel aliment. 

În 2014, cercetătorii de la Aston University School of Life and Health Sciences din Anglia au emis teoria conform căreia dacă mâncarea care cade pe jos este ridicată în câteva secunde, riscul ca aceasta să conţină bacterii periculoase este mult mai redus decât în cazul în care mâncarea stă pe podea o perioadă mai îndelungată. 

Chiar dacă „regula celor cinci secunde” s-a împământenit în folclor, însă datele oficiale ale organismelor din domeniul sănătăţii arată că bacteriile ajunse în corp prin intermediul mâncării care este consumată după ce ne-a căzut pe jos sunt al şaselea cel mai comun factor care contribuie la dezvoltarea bolilor care au ca sursă alimentaţia.

În ce a constat studiul?

Profesorul Schaffner, alături de unul dintre studenţii săi a inclus în testul său patru suprafeţe - oţel inoxidabil, suprafaţă ceramică, lemn şi covor textil - şi patru alimente diferite - pepene tăiat, pâine, pâine cu unt şi caramele cu aromă de căpşune. Aceste alimente au fost aruncate pe jos de la aceeaşi înălţime, pe suprafeţele care conţineau bacterii având caracteristici similare cu salmonela. 

Cercetătorii au ales şi anumiţi timpi pentru respectivul test - 5 secunde, 30 de secunde şi 300 de secunde. Au rezultat 128 de combinaţii posibile între felul de mâncare. suprafaţă şi perioada de timp, iar testele au fost repetate de 20 de ori, rezultând 2.560 de măsurători. 

Ce au descoprit cercetătorii? 

Cercetarea arată că regula de cinci secunde poate fi validată doar dacă rezultatele testelor sunt comparate având în vedere numărul de bacterii care se regăsesc pe alimente în funcţie de diferitele perioade de timp petrecute pe suprafeţele infestate, însă niciun aliment nu a scăpat necontaminat măcar într-o mică măsură. 

„Contaminarea se produce instantaneu”, a spus prodesorul Schaffner. 

Transmiterea bacteriilor de pe covorul textil a avut cele mai reduse rate de risc, comparativ cu suprafeţele de oţel sau de ceramică. În cazul suprafeţei lemnoase rezultatele au variat destul de mult. 

O influenţă importantă în ceea ce priveşte gradul de contaminare l-a avut şi compoziţia alimentului, dar şi tipul de suprafaţă pe care acesta a căzut, poate chiar mai mult decât durata petrecută pe acea suprafaţă. 

Astfel, pepenele a relevat gradul cel mai ridicat de contaminare, în timp ce carameaua pe cel mai scăzut. 

 

Regula celor cinci secunde este greu de plasat într-o anumită perioadă în istorie, în ceea ce priveşte apariţia ei, însă ea ar trebui să dispară, indiferent de vechimea ei. 

Oamenii trebuie să înveţe să ia deciziile ţinând cont de riscurile la care se pot expune, mai ales când vine vorba despre alimentaţie. Se pare că în ceea ce priveşte obiceiul mâncatului de pe jos bărbaţii sunt mai predispuşi manifestării unui astfle de comportament decât femeile. De asemenea, ei nu se sfiesc să continue să mănânce ceva chiar dacă în respectiva porţie de mâncare au găsit o isectă moartă sau un fir de păr. 

Cercetătorii explică acest lucru ca fiind o confirmare tacită a unei alte vorbe din înţelepciunea populară care spune că femeile gândesc mai mult decât bărbaţii. 

Citește și: