Simona TUDORACHE
5748 vizualizări 18 iun 2016

Bolile de piele au o strânsă legătură cu tot ceea ce trăim în plan emoţional. "Toate bolile cutanate sunt agravate sau declanşate de stres. Şi asta încă dinainte de naştere, în mugurele embrionar primar, pentru că dezvoltarea pielii şi cea a sistemului nervos merg împreună", precizează dermatologul Viviana Iordache pentru Gândul. Se poate observa că pacienţii stresaţi şi fragili emoţional se confruntă, în perioadele considerate stresante: examene, conflicte, supărari, cu agravarea acestor pusee, chiar şi în cadrul acelor boli care au în principal viză estetică, cum sunt acneea şi  rozaceea (cuperoza), vitiligo, dermatita seboreică, asta fără să vorbim de bolile "serioase", ca dermatita atopică, psoriazisul, eczemele cronice sau lupusul.

Majoritatea bolilor de piele sunt cronice, chiar dacă pacienţii admit cu greu că stresul le agravează situaţia. Acneea poate fi cel mai elocvent exemplu pentru noi, deoarece 75% din adolescenţi se confruntă cu această afecţiune, iar noi toţi ne amintim cum teza la matematică venea şi cu o explozie de coşuri.

Cele mai frecvente boli de piele declanşate şi agravate de stres sunt:

1. Psoriazisul este o boală cronică autoimună care îmbracă mai multe forme şi care afectează mai mult de 3% din populaţie, asta dacă nu-i socotim pe cei cu sebopsoriazis sau pe cei care se întâlnesc cu ruda sa, dermatita seboreică, unde afectarea pare că ar creşte de 10 ori. “Psoriazisul se caracterizează prin plăgi roşii, care se acoperă de coji albe, aderente. Exceptând psoriazisul "în picăţele" - gutat - care are şi cauze streptococice, legătura între stres şi psoriazis este uşor de observat. Puseele cu mai multe leziuni (sau cele rezistente la tratament) apar atunci când avem necazuri (divorţuri, concedieri, situaţii stresante, oboseală psihică). Medicamentele anxiolitice/antidepresivele pot duce la ameliorarea erupţiilor cutanate, chiar în lipsa unui tratament sistemic, doar cu ajutor topic. În cazurile genetice - cam o treime din pacienţi - moştenesc tot pachetul: stres de performanţă, agitaţie etc. Dacă se mai suprapun şi tulburările hormonale, extinderea şi agravarea afecţiunii este inevitabilă.

În plus, starea de excitabilitate îi face pe cei diagnosticaţi cu această afecţiune să se scarpine sau să rupă coaja, care se îngroaşă, iar prezenţa leziunilor, în special pe faţă şi scalp, îi afectează emoţional, ceea ce creează un cerc vicios al autoîntreţinerii bolii”, precizează Viviana Iordache pentru gândul.

De aceea, tratamentul dermatologic trebuie început rapid. „Cu cât tratăm mai repede, cu atât avem şansa să oprim extinderea leziunilor şi să rărim episoadele. Nu ne mai mănâncă, coaja nu se mai îngroaşă, ceilalţi nu se mai sperie de noi, pentru că lumea nu ştie că nu este o boală transmisibilă.

În general, trebuie să evităm stresul, alimentaţia proastă, consumul de alimente bogate în vitamina A, fumatul. Să facem sport, psihoterapie, meloterapie, consiliere, chiar tratament de specialitate, dacă este cazul. Nu este ruşine să cerem ajutor, este mai rău să ajungem la afectarea unei mari suprafeţe corporale”, subliniază dermatologul.

Nu trebuie să uitam că la pacienţii cu afecţiune gravă, tratamentele pot avea reacţii adverse importante. “Aşadar, cu cât evităm mai bine cauzele, cu atât ne cresc şansele să rămânem la forme mai blânde. Deşi boala cronică nu se vindecă, evitarea factorilor favorizanţi, tratamentele corecte şi rapide ne pot ajuta să avem ani (uneori chiar zeci de ani) de linişte cutanată. De asemenea, este foarte important să ne educăm copilul în sensul managmentului stresului, să încercăm să nu-i transmitem emoţii negative, să îl învăţăm dietele corecte de mic (morcovi, fructe etc), să îl ajutăm să înţeleagă importanţa unei vieţi echilibrate”, mai spune dermatologul Viviana Iordache de la centrul Medicum.

2. Acneea este cea mai frecventă afecţiune cutanată. “Trei sferturi dintre adolescenţi fac acnee şi un sfert dintre aceştia rămân cu tendinţa de a face coşuri toată viaţa. Ba mai mult, persoanele care nu au avut probleme se trezesc cu acnee la maturitate, în diferite momente ale vieţii (după sarcină, la premenopauză, după anumite tratamente medicamentoase pentru alte afecţiuni sau când îşi schimbă modul de viaţă)”, spune Viviana Iordache pentru gândul.

Genetica, stresul, unele medicamente, hrana incorectă, uneori chiar cosmeticele greşit aplicate pot determina apariţia de coşuri. “Formele şi gravitatea leziunilor variază de la o persoană la altă sau chiar la aceeaşi persoană de la o zonă la alta sau în diferite momente, după ani de pauză. Vindecarea, cu sau fără semne, (cictrici de acnee) depinde inclusiv de comportamentul nostru. Ruperea coşurilor, stoarcerea lor, acasă sau la cosmetică, poate autoîntreţine apariţia de noi leziuni. Comportamentul este influenţat de stres, sunt oameni care sunt realmente afectaţi emoţional, se izolează social şi dezvoltă trăiri complet greşite, inclusiv în părerea pe care şi-o creează vis-a-vis de propria persoană”, declară specialistul pentru gândul.

Acesta este şi motivul pentru care ghidurile de tratament, inclusiv cele americane şi europene, acceptă ca tratament, în formele grave de acnee, pentru o afecţiune care în sine nu afectează fizic pacientul, medicaţii cu riscuri importante. “Retinoizi, contraceptive, blocante hormonale, antibiotice cu lunile, toate pentru ca afectarea psiho-emoţională să nu implice, în anumite cazuri, riscuri mai mari pentru pacient decât aceste medicamente.

Mecanismul prin care stresul poate declanşa, întreţine şi schimba puseele de acnee este cunoscut parţial. Personal, sunt tentată să cred în studiile care arata că stresul psihoemoţional suprasolicită aparatul endocrin. Rezistăm mediului, iar preţul este acneea, mai ales că o parte dintre paciente dobândesc şi alte semne ale dezordinii hormonale: ovare polichistice, hirsutism, căderea părului”, afirmă dermatologul Viviana Iordache.

3. Rozaceea (cuperoza) este o patologie cutanată care progresează din cauza afectării vaselor din piele. “Acestea se dilată şi se contractă spastic, iar zona afectată suferă variaţii de culoare, de la roşu la palid. Factorii care declanşează puseul: variaţiile de temperatură, anumite alimente şi alte afecţiuni, dar în special emoţiile puternice. Spre deosebire de acnee, unde stresul acţionează lent, la rozacee acţiunea este rapidă, la unii chiar instantanee.

Rozaceea are patru stadii. “Primul este eritemul pudic, apoi vine cel roşu şi cu vine sparte, ultimul, rinofima, este chiar desfigurant. Rozaceea este greşit asociată cu alcoolismul, infecţia şi lipsa de igienă.

Tratamentele sunt lungi şi asociate stadiului în care ne aflăm. Cu cât ne tratăm mai repede, cu atât costul va fi mai mic, în efort, în complicaţii, în impact estetic şi financiar.

E important să învăţăm să ne educăm antistres şi să ne controlăm puseele emoţionale. Uneori, apelăm singuri la alte ajutoare: sport, Yoga, meloterapie, psihoterapie şi avem surpriza să constantăm că boala de piele are o evoluţie mai bună”, concluzionează dermatologul Viviana Iordache pentru gândul.

Citește și: