Aura STAN
6705 vizualizări 6 dec 2011

În România, sunt 359 de Blegu, 60 de Stricatu, 27 de Gunoi, 22 de Muc şi opt Nespălatu. Acestea nu sunt personajele vreunei poveşti de Ion Creangă, care să facă casă bună cu Setilă, Flămânzilă, Ochilă, Păsări-Lăţi-Lungilă, ci numele pe care îl poartă ocupanţii "Topului celor mai amuzante nume", verificate la Evidenţa Populaţiei.

Printre compatrioţii noştri blagosloviţi de părinţi şi naşi cu nume originale, care se regăsesc şi în top, se numără şi persoane publice, precum parlamentari, întreprinzători ori muzicanţi.

Omul de afaceri Culiţă Tărâţă, obligat să se dezică de Triţă Făniţă

Omul de afaceri nemţean Culiţă Tărâţă se mândreşte cu numele pe care îl poartă. "Niciodată nu mi-a fost ruşine cu numele meu. Sunt născut pe 7 decembrie, la o zi după Sfântul Ierarh Nicolae, de aceea părinţii m-au numit Culiţă, de la Niculiţă. Ca om, trebuie să fii mândru cu ce-ţi dă Dumnezeu şi părinţii, şi să nu uiţi de unde ai plecat", a explicat acesta pentru gândul. Povesteşte că în copilărie, n-a fost ţinta ironiilor tovarăşilor de joacă. "La noi în comună, (n.r. Bozieni), jumătate eram Tărâţeni, un sfert Cosmeşti şi restul, Ienăcheşti. Nu am avut probleme cu prietenii din copilărie, ne-am ştiut şi binele, şi relele încă de pe atunci", a declarat afaceristul.

De 11 ani în politica românească, acum deputatul de Neamţ spune: "Culiţă Tărâţă a devenit un nume de referinţă". Ba chiar mărturiseşte că s-a întâmplat ca numele să-i fie confundat. "Am fost confundat cu Triţă Făniţă. Nişte cetăţeni furioşi au început să mă întrebe ce-am făcut cu silozurile de la Constanţa, ba chiar să-mi vorbească urât. Le-am spus că eu sunt Culiţă Tărâţă şi mă ocup de stufurile din Insula Mare a Brăilei", şi-a amintit amuzat "baronul agriculturii", care deţine circa 56 de hectare de teren în sud-estul ţării.

William Brînză, amestecul "lingvistic" inedit

"Este precum apa şi focul, un prenume pur englezesc şi un nume pur românesc şi, dacă ne gândim că această combinaţie este alăturată unui politician atipic, electoratul şi oamenii în general, nu pot rămâne indiferenţi şi nu pot uita acest nume", explică William Brînză. Deputatul, care este şi şeful Comisiei comunităţilor de români din diasporă, spune că naşii au fost cei care i-au ales prenumele. Deşi departe de a avea origini româneşti, numele nu i-a pricinuit necazuri în copilărie. "Copilăria mi-am petrecut-o la ţară, în Cărbuneşti Prahova, iar copiii aveau alte valori. Aşa că nu putem vorbi despre ironii", povesteşte deputatul pentru gândul.

Acum lucrurile s-au schimbat puţin, mai spune acesta referindu-se la atacurile altor politicieni, din opoziţie. "Din impertinenţă, unii adversari politici, neavând altă reacţie şi argumente, se refugiază în prostie legându-se de nume", explică William Brînză. Numele său, "uşor de pronunţat", nu e pocit decât de necunoscătorii limbii lui Shakespeare "pentru care William este folosit ca Vili", a adăugat deputatul. Şi, ca să arate că e mândru de numele său, politicianul şi-a numit fiul tot William.

Cum a devenit Clement Negruţ, deputat de Alba, "Milu"

Deputatul Clement Negruţ este mândru că poartă numele unor suverani pontifi. "Au fost în istorie trei papi cu numele de Clement: Clement I, Clement al VII-lea şi Papa Clement al IX-lea", a declarat Neguţ pentru gândul.

Dacă în copilărie a scăpat de porecle, toată lumea împrumutând alintul ales de părinţi - "Milu", Negruţ povesteşte că în facultate fetele se întreceau în a-l curta. Student la Facultatea de Maşini şi Instalaţii Miniere din Petroşani, în '84, Clement reuşea să-i uimească pe colegii săi. "La început, erau miraţi de numele meu. Mi se spunea Clemi sau Cleo, dar nu mă regăseam în aceste apelative", povesteşte politicianul. "Din gura unei fete frumoase, numele meu suna foarte bine", a completat acesta.

Clement Negruţ spune că şi recunoaşterea publică i-a fost accelerată de numele său special. "La început, acum 15-16 ani, ziariştii erau miraţi de numele meu. Fiind rar, rămâne altfel întipărit în minte", şi-a amintit politicianul, care-şi consideră prenumele un "dar de familie". "Sunt mândru de numele meu, aşa cum sunt ardelenii. În familia noastră, un strămoş şi un unchi, frate de-al tatei, au fost botezaţi Clement. E un nume transmis din generaţie în generaţie", a explicat deputatul.

De ce nu cântă rock Elvis Năsturică

Elvis Năsturică, lăutar cu studii muzicale la Conservatorul din Lylle (Franţa), spune că numele său "l-a influenţat pozitiv, fiind răsunător". În cazul lui, cea care i-a decis prenumele a fost o mătuşă căreia îi plăcea să asculte la nesfârşit două cântece "Love me tender" şi "Mama liked the roses". În carieră, numele i-a purtat noroc artistului. "A fost un avantaj. Parcă lumii îi şi place să-l zică, e un nume plăcut de rostit", povesteşte acesta. O singură dată însă s-a întâmplat să fie cenzurat. "Eram în Danemarca, la o emisiune difuzată pe un post naţional. Cei de acolo mi-au cerut să nu-mi spun numele. Eu urma să cânt la pian muzică clasică şi publicul s-ar fi aşteptat să dau reprezentaţii de rock 'n' roll", îşi aminteşte Elvis Năsturică.

Mărturiseşte că se întâmplă să aibă reţineri în a se prezenta celor din jur. "Fiind mai modest din fire, am o reţinere să mă prezint", spune artistul de la care mulţi se aşteaptă să cânte măcar o baladă rock.

Gigel-Sorinel Ştirbu se juca cu Ionel, Fănel şi Săndel

Gigel-Sorinel Ştirbu, fost preot în Parohia Roşieni din judeţul Olt şi deputat de Olt, a explicat pentru gândul cine l-a blagoslovit cu numele său "dublu diminutivat". "Naşul meu are doi fii cărora le port numele: Gigel şi Sorinel", a spus acesta.

Deputatul susţine că prenumele său "a avut o influenţă benefică" asupra carierei sale. "Numele m-a influenţat într-un fel pozitiv, pentru că nu e tocmai comun, e uşor de reţinut, iar în cariera mea politică, şi nu numai, a avut o influenţă benefică", mărturişeşte Ştirbu. Îşi aminteşte că în anii '60 - '70, era o modă ca părinţii le dea copiilor nume terminate în sufixele "ică", "el", "iţă", "ica", "uţă". "Prietenii mei din copilărie erau Ionel, Sorinel, Fănel şi Săndel". "Sunt mândru de numele pe care-l am. Nu l-aş schimba niciodată", mai spune acesta. Recunoaşte însă că la deplasările în străinătate, prenumele îi joacă feste: "În străinătate, de vreo două-trei ori, vameşii s-au uitat ciudat la numele din paşaport. Într-o limbă de orgine germanică sau slavă, Gigel-Sorinel e greu de pronunţat", afirmă amuzat politicianul.

Pe 4.192 de români îi cheamă Curcă, iar 22 sunt Muc

gândul a solicitat Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date o listă cu "cele mai amuzante nume" înregistrate de către instituţie. Iată câteva dintre ele şi frecvenţa cu care se întâlnesc.

Curcă (4192), Nebunu (639), Bounegru (494), Mortu (443), Blegu (359), Beţivu (190), Slănină (164), Broadevin (157), Oasenegre (95), Boubătrân (83), Stricatu (60) , Strugurel (53), Botderaţă (46), Jegu (51), Gunoi (27), Muc (22), Castron (18), Buba (11), Nespălatu (8), Portocală (1).

Citește și: