Gandul.info
Laura Petrescu
4833 vizualizări 5 aug 2018

Drumul până la Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, situată pe Vârful Caraiman din Munţii Bucegi, cunoscută sub denumirea „Crucea de pe Caraiman” sau „Crucea Eroilor”, încântă privirea şi poate fi parcurs de oricine, neavând un grad mare de dificultate.

Turiştii pornesc din zona Babele, urmărind traseul marcat cu o cruce roşie.

Salvamontiştii au remarcat traseul în această vară. Cât văd cu ochii, turiştii oamenii au parte numai de peisaje care îţi taie respiraţia. Ici-colo, mai întâlnesc câte o floare de colţ, plantă ocrotită prin lege sau câte un petec de zăpadă, chiar dacă este august.

La pas, după aproximativ două ore de mers, timp în care muntele îşi etalează splendoarea, turistul ajunge la Crucea de pe Caraiman, monument atestat documentar din 1928.

Realizată dintr-o structura metalică confecţionată din oţelul fabricat de vestitele Uzine şi Domenii Reşiţa, crucea a fost inaugurată şi sfinţită pe 14 septembrie 1928, de Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci.

Are înălţimea totală de 39,3 metri şi o deschidere a braţelor orizontale de circa 15 metri, fiind amplasată la o altitudine de 2.291 de metri, ceea ce a făcut ca monumentul, devenit simbol naţional, să atragă mii de vizitatori din ţară sau din străinătate.

”Crucea comemorativă a eroilor români din primul război mondial a fost desemnată în Cartea Recordurilor Guiness (2013) ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan”, arată Ministerul Apărării Naţionale, care, la începutul anului 2016 a preluat în administrare Crucea de pe Caraiman.

Deşi mulţi dintre turiştii care trec prin zonă au văzut Crucea şi au urcat pe Caraiman să o privească de aproape, puţini ştiu că cei care au iniţiat construcţia au fost regele Ferdinand I al României şi Regina Maria, ca omagiu adus eroilor care şi-au jertfit viaţa în Primul Război Mondial. Doi ani a durat construcţia, între 1926 şi 1928.

”S-a dorit să fie văzut de la o distanţă cât mai mare şi, din acest motiv, s-a renunţat la amplasamentul de pe vârful principal, înalt de 2.325 metri, al masivului Caraiman, de unde monumentul nu putea fi văzut decât odată ajuns pe platou. S-a ales, astfel, vârful de 2.291 metri al versantului de sud-est, care permitea vizualizarea Crucii de departe, din Valea Prahovei şi împrejurimi, chiar şi în condiţii meteorologice dificile”, arată sursa citată.

Nu a fost uşor să fie ridicat acest monument, având în vedere amplasamentul. Materialele au fost cărate cu funicular, căruţe, măgari sau cai.

”Sculele, lemnul, piesele metalice componente şi restul materialelor necesare au fost transportate cu trenul până la staţia CFR Buşteni. De aici, o parte dintre traversele metalice şi materialele de construcţie au fost transportate cu carele cu boi ale localnicilor pe ruta Buşteni – Sinaia – Vârful Păduchiosul – Vârful Dichiu – Platoul Bucegi – Vârful Caraiman.

Restul materialelor au fost transportate cu funicularul Fabricii de hârtie Schiel din Buşteni pe valea Jepilor până la cantonul Schiel de pe platoul Bucegi, de unde au fost duse pe cărări înguste cu cai şi măgari până în Vârful Caraiman. Deoarece numărul carelor din zonă s-a dovedit insuficient, o căruţă neputând face într-o săptămână mai mult de două-trei transporturi, o bancă a acordat un credit cu dobândă mică pentru achiziţionarea de noi atelaje”, mai scrie Ministerul Apărării Naţionale.

Odată ce a prealuat în administrare Crucea Eroilor, MApN vrea să o reabiliteze cu fonduri europene. Monumentul, inclus în grupa A a Listei monumentelor istorice, se află într-o stare avansată de degradare şi are nevoie de reparaţii majore.

”Valoarea totală a propunerii de proiect este de peste 19 milioane lei, din care suma de peste 16 milioane lei reprezintă valoarea finanţării externe nerambursabile, iar suma de aproximativ 3 milioane lei reprezintă valoarea cofinanţării cheltuielilor eligibile asigurată de Ministerul Apărării Naţionale”, arată MApN. Contractul a fost semnat în data de 26.07.2017.

Reprezentanţii ministerului au declarat corespondentului Mediafax, că prin aceste lucrări, se va schimba sistemul de iluminat, partea metalică va fi curăţată şi lăcuită, soclul va fi reabilitată, iar în interiorul lui va fi organizată o expoziţie.

 

Citește și: