Simona TUDORACHE
830 vizualizări 11 mai 2017

“Sursele de stres de la serviciu sunt de obicei: salariile mici, lipsa suportului social, lipsa controlului asupra deciziilor pe care trebuie să le ia persoana în postul deţinut (conflictul de rol), şanse mici de evoluţie sau avansare, supraîncărcarea cu sarcini, sarcini insuficient de provocatoare sau de captivante, continuarea muncii concrete sau menţinerea unei preocupări mentale legate de serviciu şi acasă”, scrie psihoterapeutul Laura Maria Cojocaru pe blogul personal.

În opinia specialistului, stresul poate fi diminuat dacă respectăm o serie de reguli:

 1. Ia o pauză de lucru. Corpul uman nu este programat să stea prea mult timp într-un singur loc (astfel se explică durerile musculare şi de spate care apar la persoanele ce desfăşoară o activitate sedentară). După fiecare oră de muncă, încearcă să te opreşti 5 minute şi să ieşi din birou, să bei apă, să te plimbi, să ieşi pe terasă, să discuţi cu un coleg, să stai 5-10 minute în faţa unei ferestre deschise. Respiră adânc de câteva ori, îndreaptă-ţi atenţia asupra eliberării tensiunii şi calmării bătăilor inimii, priveşte pe fereastră sau speră un lucru frumos, liniştitor sau haios. Scopul este să te deconectezi şi să îţi relaxezi mintea, astfel încât să poţi preveni orice posibilă stare de anxietate sau neplăcere fiziologică.
În pauza de prânz, ridică-te de la birou şi mănâncă în altă parte.  Evită să lucrezi în timp ce mănânci. Evită preparatele şi gustările nesănătoase.

2. Ia o pauză de atitudine. Treizeci de secunde sunt suficiente pentru ca ritmul alert al inimii să se liniştească. De aceea, este recomandată angajarea inimii şi a minţii într-o direcţie pozitivă, relaxantă:

Vizualizează cu ochii minţii orice ar putea declanşa sentimente pozitive, imaginea familiei, a copilului, a partenerului de viaţă, a animalelor de companie, un tablou relaxant, un peisaj de vis, o imagine plăcută din vacanţă, culori, imagini, sunete, senzaţii tactile plăcute.

Bea un ceai relaxant, ascultă o melodie , aprinde un beţişor parfumat, aşază pe birou o vază cu flori.

Priveşte în jur câteva clipe, astfel te poţi bucura de forma şi culorile florilor, de ciripitul păsărilor, de frumuseţea unui copac, de razele soarelui sau de prospeţimea ploii etc.

Schimbă modul de respiraţie (există o legătură directă între starea noastră emoţională şi felul în care respirăm). Respiraţia unei persoane calme este profundă, lentă şi controlată.

Oferă-ţi un mic automasaj în zona cefei, a capului, umerilor şi braţelor.

3. Gestionează mai bine timpul:
-Opreşte-te din multi-tasking care presupune de fapt “multi-gândit”
- Analizează care sunt priorităţile. Menţine-ţi atenţia pe o singură activitate până când aceasta este finalizată.

4. Nu uita să îţi faci prieteni la locul de muncă - în felul acesta vei avea în jurul tău persoane cu care poţi discuta atunci când ai nevoie de o pauză sau când trebuie să iei o decizie dificilă.

5. Păstrează o atitudine pozitivă faţă de locul de muncă:
- Reaminteşte-ţi aspectele care îti plac în activitatea ta, motivaţiile pentru care ai ales-o, beneficiile pe care le obţii făcând ceea ce faci.
Premiază-te la finalul îndeplinirii unei sarcini sau la atingerea unui obiectiv cu un moment de relaxare, un gând bun, o glumă sau orice altceva îţi aduce plăcere.

6. Oferă şefului tau sau oferă-ţi (dacă eşti propriul tău şef) un plan de gestionare a factorilor stresori identificaţi, care te poate ajuta să performezi mai bine. 

Psihoterapeutul Laura Maria Cojocaru crede că restricţiile trebuie să continue şi acasă.

1. “Lasă problemele de la job acolo unde le este locul - rezistă tentaţiei de a mai utiliza telefonul de serviciu, de a verifica e-mailul legat de muncă. 

2. Relaxează-te şi încarcă-te cu energie:
Meditează - orice acţiune repetitivă (care poate calma şi relaxa) poate fi o sursă de meditaţie: mersul pe jos, înotul, pictura, tricotatul, cititul, etc. Sunt suficiente doar 5-10 minute de meditaţie pe zi pentru a diminua nivelul de stres.
Găseşte un hobby - dacă eşti tipul de persoană care simte mereu nevoia să facă ceva, te poţi simţi în confort prin activarea unui hobby care nu are legatură cu muncă.
-Fă curaţenie– studiile arată că o “şedinţă” de curăţenie poate fi o modalitate grozavă de detensionare, chiar de meditaţie. Prin curăţarea şi organizarea spaţiilor vei capăta un sentiment de calm şi ordine interioară.
- Organizează un colţ de aromaterapi. Aromele de lemn, de santal, salvie, mentă, rozmarin care-ţi fac plăcere te pot ajuta la ameliorarea anxietăţii şi a oboselii.
- Oferă-ţi o şedinţă de relaxare la un salon de masaj.

3. Consolidează relaţii – studiile arată că un singur prieten apropiat, în care poţi avea încredere, îţi poate prelungi viaţa cu până la 10 ani. Subiectele nu trebuie să fie însă legate de serviciu.
4. Înconjoară-te de persoane pozitive, cu care să poţi avea discuţii despre aspectele bune, frumoase ale vieţii, despre realizări, resurse, soluţii.

5. Manifestă-ţi afecţiunea - studiile arată utilitatea contactului fizic (îmbrăţisarea unui membru al familiei, a unui prieten, mângâierea unui animal de companie) în scaderea tensiunii arteriale şi a nivelului de cortizol din organism.

6. Fă mişcare - o mică plimbare, o oră la o piscină,  dans, aerobic, fitness sau alt sport care te atrage.

7. Scrie într-un jurnal – notează gânduri şi sentimente legate de job-ul tau şi despre problemele care se ivesc în acest context, deoarece este un exerciţiu bun pentru eliminarea tensiunii şi emoţiilor nepotrivite. În plus, vei putea astfel descoperi ce te deranjează cu adevărat şi ce ai putea face ca sa rezolvi.

8. Ia o pauză de la tehnologie – telefon, laptop, televizor.

9. Schimbă mediul – o vacanţă este ideală. Atunci când nu este posibil, este bine să-ţi oferi timp în aer liber, să stai cel putin 30 de minute în lumina naturală, să mergi pe jos către şi de la serviciu, să schimbi din când în când drumul spre casă pentru a vedea imagini noi.

10. Cere îndrumarea unui specialist - susţinerea unui psihoterapeut, coach, trainer NLP te poate ajuta să-ţi schimbi percepţia asupra elementelor de stres, asupra resurselor şi potenţialului interior, asupra dezvoltării unor noi abilităţi”, adaugă psihoterapeutul Laura Maria  Cojocaru.

 

 

 

 

Citește și: