3516 vizualizări 29 mai 2016

“Atacul de panică este prima formă prin care corpul îţi spune că nu mai rezistă, pentru că se luptă cu ceea ce ţi-ai propus şi nu poţi realiza. Ca să vă pot spune ce simt persoanele in timpul unui atac de panică, o să citez câţiva dintre pacienţii mei : "Simt că îmi iese inima din piept!", "Mi-e frică să nu fac atac cerebral!", "Am senzaţia că mor şi nu mă poate ajuta nimeni!", "Nimeni nu înţelege prin ce trec, simt că voi muri şi asta mă sperie îngrozitor!", " Îmi vine să vărs şi mă doare capul îngrozitor", "Oare voi muri?”, spune psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.

Simptomele atacului de panică:

- palpitaţii, puls accelerat, bătăi puternice ale inimii

- transpiraţii reci sau calde

- tremurături ale corpului

- senzaţia de sufocare sau lipsa aerului

- teama că voi muri sau că voi suferi un atac cerebral sau un stop cardiac

- amorţeli sau înţepături

- ameţeală, pierderea echilibrului

- dureri abdominale sau greaţă

Cauze:

- o afecţiune medicală sau psihiatrică

- genetice, sau "învăţate" în familia de origine

- stres, anxietate

- suprasarcina profesională

- oboseala, lipsa somnului

- adicţii: droguri, alcool, medicamente

- neînţelegeri în familie, certuri dese, scandaluri, bătăi

- targeturi profesionale peste puterile persoanei respective din punct de vedere al timpului alocat sarcinii, resurselor pe care se poate baza sau capacităţii intelectuale

“În concluzie, atacul de panică nu a omorât pe nimeni şi nu vei muri nici tu. Trebuie doar să vezi unde greşeşti şi cum poţi îndrepta lucrurile, iar atacul de panică va dispărea ca prin minune. De asemenea, nu te baza pe sfatul prietenilor şi nu lua medicamente fără a consulta un psiholog, pentru că îţi poţi acutiza stările”, mai spune psihoterapeutul Constantin Cornea pentru Gândul.

Atacurile de panică pot avea legătură cu:

-familia de origine: certuri, bătăi, divorţ, decesul unui membru, depresia, anxietatea, adicţiile unuia dintre părinţi. suferinţa unui apropiat. Sau din contră: alintul exagerat al parinţilor şi laudele sau cadourile gratuite;

- familia actuală: probleme de comunicare, probleme legate de activităţile casnice, de viaţa sexuală, de carieră sau copii, ori bugetul sau cheltuielile familiei;

- lipsa unui partener;

- o sarcină cu probleme, un avort sau o sarcină  extrauterină;

- lipsa hobby-urilor sau nesatisfacerea acestora pe termen lung;

- prietenii toxici, intâlnirile prea dese sau prea rare cu aceştia, sau lipsa acestora;

- boala, decesul sau divorţul cuiva drag;

- o afecţiune medicală, o tulburare de personalitate sau de comportament.

“Medicul de familie vă poate îndruma spre un psiholog sau psihiatru, dar vă poate ajuta să excludeţi alte cauze medicale ce pot semăna cu atacul de panică”, precizează psihoterapeutul pentru Gândul.

Citește și: