Simona TUDORACHE
7253 vizualizări 22 iun 2017

„Alergia alimentară este reacţia pe care o are sistemul imunitar la o anumită proteină alimentară. Atunci când proteina este ingerată se poate declanşa o reacţie alergică care include o serie de manifestări, de la simptome uşoare (erupţii cutanate, urticarie, prurit (mâncărime, edem etc.) până la simptome severe (respiraţie dificilă, şuierătoare, leşin etc).

Intoleranţa nu implică sistemul imunitar. În loc să fie digerată şi absorbită, lactoza rămâne în intestine şi hrăneşte bacteriile, care eliberează acizii ce cauzează simptomele (greaţă, crampe, balonare)”, afirmă dermatologul Proca Ancuţa pentru Gândul.

Alergia la laptele de vacă este frecventă la sugari şi copii. „Simptomele pot varia de la forme uşoare, cum ar fi urticaria, până la cele severe, cum ar fi anafilaxia. Prin urmare, este recomandat ca persoanele cu alergie la lapte să aibă acces rapid la un autoinjector de epinefrină (cum ar fi un EpiPen ) în orice moment. Pentru a preveni o astfel de reacţie, evitarea strictă a produselor din lapte de vacă este esenţială.  Citiţi întotdeauna eticheta cu ingrediente, fiindcă proteinele din lapte se găsesc în foarte multe produse din comerţ (ciocolată, produse de patiserie etc )”, precizează dermatologul.

Aproximativ 2,5% dintre copiii cu vârsta mai mică de trei ani sunt alergici la lapte. Sugarii care dezvoltă o alergie fac acest lucru în primul an de viaţă.

„Sensibilitatea la laptele de vacă variază de la o persoană la alta. Unii oameni au o reacţie severă după ce au ingerat o cantitate mică. Alţii au doar o reacţie uşoară după ce au ingerat o cantitate moderată de lapte. Reacţiile alergice la lapte pot fi severe şi pot pune viaţa în pericol.
Laptele de vacă este alcătuit din o mulţime de componente diferite, proteine ​​(cum ar fi cazeina şi zerul), glucidul (lactoza) şi grăsime.

Reacţia alergică apare atunci când sistemul imunitar consideră proteinele din laptele de vacă o ameninţare, când, de fapt, acestea ar trebui să fie inofensive. Apoi eliberează substanţe chimice, cum ar fi histamina, şi  declanşează semnele şi simptomele unei reacţii alergice’’, adaugă dermatologul Proca Ancuţa pentru Gândul.

Oamenii pot dezvolta intoleranţă la lactoză atunci când intestinul este afectat din cauza unei boli, a unei intervenţii chirurgicale sau din cauza anumitor medicamente. „În aceste cazuri, intoleranţa la lactoză poate fi temporară sau permanentă. Uneori, se poate instala şi după un episod de gastroenterită. În cazuri  rare, intoleranţa la lactoză afectează copiii de la naştere. În acest caz, persoana rămâne intolerantă la lactoză toată viaţa.

Există diferite teste pentru alergia la lapte de vacă şi intoleranţă la lactoză, deci este important să discutaţi detaliat simptomele  cu medicul dumneavoastră, care va decide care sunt cele mai potrivite teste pentru a obţine diagnosticul potrivit’’, subliniază specialistul.

Deoarece alergia la laptele de vacă şi intoleranţa la lactoză sunt cauzate de două probleme diferite, există moduri diferite  de a le gestiona. „Dacă o persoană face alergie la laptele de vacă, trebuie să elimine complet proteinele  din laptele de vacă din dietă, iar asta pentru că o cantitate mică poate declanşa o reacţie alergică.

Iniţial, intoleranţa la lactoză putea fi gestionată prin eliminarea completă a proteinelor din laptele de vacă din dietă. Cu toate acestea, o dietă în întregime fără produse lactate este rareori necesară pe termen lung. Majoritatea persoanelor cu intoleranţă au capacitatea de a digera o anumită cantitate de lactoză, deoarece încă mai păstrează un nivel scăzut al enzimei lactază”, mai spune specialistul.

 

Citește și: