Gandul.info
Petriana Condrut
Loredana Ficiu
9378 vizualizări 5 aug 2018

Basorelieful are o înălţime de 55 de metri şi este situat pe malul stâncos al Dunării, între localităţile Eşelniţa şi Dubova.

Lucrările au fost efectuate între 1994 şi 2004 şi nu au fost deloc uşoare. 12 alpinişti, conduşi de Florin Cotarcea, au muncit, zi de zi, timp de 10 ani. La locul în care s-a realizat sculptura se poate ajunge doar cu barca, motiv pentru care nu s-au putut folosi utilajele grele. Alpiniştii îşi cărau în spate uneltele şi se căţărau până la schelă, într-o zonă plină de vipere.

Am dat un concurs acolo, cu mai mulţi artişti, practic nici nu am crezut că o să-l câştig. Norocul a fost că toate lucrările au fost analizate de o comisie, iar lucrările au fost trimise fără să se specifice numele, au fost trimise pe numere, cred că acesta a fost norocul meu. Aveam 26 de ani, eram tânăr. Eram sigur ce-o să iasă acolo, nu am avut niciun dubiu că am fi putut greşi. Practic, nu mă aşteptam că lucrurile se vor opri, nefiind gata, dar aşa a fost să fie (...) Statuia este făcută în proporţie de 60%. Este departe de a fi gata. E o lucrare care se vede bine de la distanţă, de aproape nu se vede nimic. Nu este gata. Nu asta s-a vrut. Nu acesta este punctul final. Condiţiile de muncă nu au fost uşoare. A fost greu accesul cu materiale. Stânca a avut fisuri, a trebuit să le cimentăm, betonul şi toate materialele le-am urcat pe braţe”, a povestit Florin Cotarcea,pentru Mediafax.

Un alt om care a săpat în munte este Rudolf Cocic. Azi susţine că ar lua-o de la capăt oricând.

”Eu am fost mecanic, am fost şi alpinist, de toate am fost. Domnul profesor Iosif Constantin Drăgan dorea de mult să înceapă monumentul, înainte de Revoluţie, dar abia după '90 a reuşit să facă demersurile. Eu am fost acolo de la început. Domnul Iosif Constantin Drăgan venea periodic. Practic, monumentul nu a început din 1994, a început mult mai devreme, s-au făcut pontoane, compresoare, amenajarea de şantier, logistica mecanică, de compresoare, de curent, a durat mult mai mult. Sunt mândru de ceea ce am făcut, e unicat în Europa, rămâne şi peste 2000 de ani, se va vorbi şi atunci de monumentul acesta şi de cei care l-au realizat. Dacă ar fi să o iau de la zero, m-aş apuca din nou de această construcţie. (…) De la distanţă, lucrarea este finalizată sută la sută. La apropiere ar mai trebui lucrat. Eu acum mă ocup de mentenanţa monumentului, fac parte din Fundaţia Europeană”, a povestit Rudolf Cocic pentru Mediafax.

Ca o ironie, cel care la 26 de ani conducea 12 alpinişti zi de zi pe munte, la una dintre cele mai ambiţioase lucrări, azi "sculptează" chipul lui Decebal în piele, în Germania.

“Am pierdut un hotel chiar acolo lângă stâncă. Fratele meu a făcut un hotel, ne-am combinat puţin cu banca, nu am mai reuşit să dăm banii înapoi şi l-am pierdut. Am plecat şi pentru că am avut nevoie de o schimbare. Lumea e frumoasă, merită să vezi mai multe. Aici, în Germania, tatuez. (…) L-am tatuat de foarte multe ori pe Decebal, atât românilor de aici, cât şi celor de acasă. Am şi un job oficial. Lucrez pe un camion câteva ore, noaptea”, a povestit Cotarcea,.

Cea mai mare sculptură în piatră din Europa a fost dorinţa devenită realitate a unuia dintre cei mai bogaţi oameni de după Revoluţie - Iosif Constantin Drăgan. Cu o viaţă trăită câteva decenii departe de ţară, Drăgan avea o avere estimată, în anul 2006, la 1,3 miliarde de dolari. Sculptura l-a costat nu mai puţin de un milion de dolari. Sub capul lui Decebal a rămas săpată în stâncă inscripţia „DECEBALUS REX - DRAGAN FECIT” ("Regele Decebal - făcută de Drăgan").

Astăzi, de la o distanţă mică, de pe barcă, se poate observa că nasul statuii, care risca să cadă din cauza blocului de piatră ce s-a desprins, este de altă nuanţă, fiind făcut din armătură de fier şi ciment. Lucrările au fost stopate odată cu decesul finanţatorului, în anul 2004.

“Lipsesc cuşma, căciula, partea de sus, pe cap, pometele, pe partea stângă şi urechile probabil şi o barbă care nu a fost finalizată, din cauza lucrărilor s-a desprins, fiind reconstitută cu ciment. Este în stare de conservare, din 2004 nu au trecut decât 14 ani, nu s-a erodat aşa de mult. Este principalul punct de atracţie al zonei, a dus la dezvoltarea turismului foarte mult şi oamenii sunt surprinşi, uimiţi de lucrare şi de frumuseţea locurilor. (…) Ar fi ideal să existe o instalaţie de iluminat la Chipul lui Decebal. Ea a existat la început, a fost ceva provizoriu, la intervenţia Consiliului Judeţean s-a tras o linie de curent până la Chipul lui Decebal, rămânând ca în viitor să se facă o iluminare arhitecturală”, spune Alin Subţire, antreprenor recunoscut în turismul local.

Estimările făcute de reprezentanţii Parcului Natural Porţile de Fier arată că numai anul trecut în jur de 50.000-56.000 de turişti au ajuns în zonă.

Ioan Ciuru este primar din anul 2000 în comuna Eşelniţa şi spune că nu există un punct turistic mai important în zonă. Cu toate acestea recunoaşte că încă mai sunt probleme de rezolvat.

“Am discutat şi cu oameni din Ungaria şi spuneau «dom'ne, ceea ce ştim noi despre zona dumneavoastră ştim că acolo aveţi Chipul lui Decebal». Vă daţi seama ce trăire am avut noi, cei din zonă, auzind asemenea lucruri despre Chipul lui Decebal. Înseamnă pentru noi foarte mult... Sunt sute, mii de oameni care vin acolo zilnic, pozează, se plimbă cu bărcile, că s-a dezvoltat foarte mult şi turismul acvatic. Lucrarea nu este finalizată, din păcate, a murit Drăgan şi lucrarea a rămas suspendată. Este în curs de realizare un sistem de iluminat, suntem în parteneriat cu Consiliul Judeţean Mehedinţi şi Asociaţia Generalului Ştefan Guşă, dorim să realizăm iluminatul pe timp de noapte, ca să poată fi vizitat şi noaptea Chipul lui Decebal. Ştiu că a rămas în sarcina Consiliului Judeţean Mehedinţi, prin acel parteneriat, să poată contacta Fundaţia General Ştefan Guşă, să putem realiza acest obiectiv până la capăt”, a spus Ioan Ciuru, primarul comunei Eşelniţa, judeţul Mehedinţi.

Autorităţile dau însă din umeri în privinţa unor intervenţii privind iluminatul şi spun că totul depinde de asociaţia care şi are proprietatea pe stânca respectivă.

”Adevărul cam ăsta este, pentru că ne-am blocat în ceea ce priveşte încheierea parteneriatului cu această asociaţie, Fundaţia Ştefan Guşă. Patrimoniul Fundaţiei Drăgan, după ce a murit Iosif Constantin Drăgan, din ce am înţeles şi eu, a fost transferat în Fundaţia General Ştefan Guşă, adică tatăl soţiei lui Constantin Drăgan”, a declarat Aladin Georgescu, preşedintele CJ Mehedinţi,.

”La ultima vizită a domnului ministru al Transporturilor, şi dânşii ar fi fost interesaţi să facă direct de pe pod iluminatul, deci este foarte posibil să facă această investiţie, până la urmă. Nu este proprietatea noastră şi nu putem interveni”, consilier în cadrul Consiliului Judeţean Mehedinţi, Alexandra Vărzan.

Americanii au inclus chipul lui Decebal din Cazanele Dunării în topul celor mai spectaculoase statui din lume.

 

Citește și: